Actualizare 21:49
Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, exclude ideea ca în estul Ucrainei să apară un conflict îngheţat precum cel transnistrean din Republica Moldova, subliniind că statutul special pe care-l vor primi regiunile Doneţk şi Lugansk va permite reluarea vieţii normale în această zonă, potrivit surselor din presă.
Întrebat ce se întâmplă dacă înţelegerea de la Minsk nu funcţionează, şeful diplomaţiei ucrainene, Pavlo Klimkin, a declarat că trebuie făcută "diferenţa între nu funcţionează şi nu funcţionează cum trebuie".
"Pentru noi, este vorba de un angajament clar în ceea ce priveşte înţelegerile de la Minsk, credem că este un plan de pace comprehensiv deoarece avem încetarea focului, avem dimensiunea umanitară, avem schimb de deţinuţi, asistenţă umanitară şi avem un curs politic clar. Iar în Donbass avem nevoie de alegeri locale, de reprezentativitate locală, nu de terorişti care ucid oameni, care doboară un avion malaysian. Avem nevoie de oameni care să fie aleşi de locuitorii din Doneţk şi Lugansk şi cărora să le pese de lege şi ordine şi care să fie responsabili pentru redresarea economiei în Doneţk şi Lugansk. În acest sens, (Acordul de la - n.r) Minsk este singura cale pentru a obţine pacea şi este sprijinit nu numai de Ucraina, ci de întreaga comunitate internaţională", a afirmat ministrul de Externe de la Kiev.
Întrebat dacă Ucraina este pregătită pentru un conflict îngheţat în estul ţării, Klimkin a precizat că nu.
"Deloc, în primul rând Donbass, Doneţk şi Lugansk nu pot deveni conflicte îngheţate. Nu poate exista o a doua Transnistrie în Doneţk şi Lugansk din cauza costurilor politice, economice pentru milioane de oameni de acolo şi din cauza dimensiunii ecologice şi umanitare. Avem nevoie de o cale de ieşire din acest impas, avem nevoie de acţiune puternică din partea misiunii observatorilor OSCE care să verifice şi să monitorizeze ce se întâmplă la faţa locului: retragerea trupelor, respectarea regimului de încetare a focului, nu putem îngheţa conflictele din Doneţk şi Lugansk. Acesta este punctul meu de vedere. Altfel, totul poate fi aruncat în aer în orice moment. Ar fi periculos nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă", a susţinut oficialul ucrainean.
Întrebat dacă acordarea unui statut special pentru Doneţk şi Lugansk implică vreun risc ca autorităţile de la Kiev să nu poată controla aceste regiuni, Pavlo Klimkin a explicat: "Doneţk şi Lugansk îşi vor putea alege reprezentanţii locali, vor putea să primească un procent mai mare din taxe, dar, desigur, şi mai multă responsabilitate în acest sens şi vor putea să creeze zone economice speciale şi să aibă legături speciale cu Rusia, cu UE, pentru că trebuie să redresăm economia din regiune şi pentru asta suntem pregătiţi să luăm acţiuni îndrăzneţe şi importante".
Totodată, acordarea statului special are ca scop "contracararea argumentelor Rusiei că oamenii sunt neglijaţi acolo".
"Dacă aveţi nevoie de rusă ca limbă de comunicare este în regulă, e dreptul vostru să decideţi dacă e rusa sau ucraineană, sau amândouă. Vreţi zone economice speciale, acum aveţi această oportunitate. Vreţi să vă alegeţi reprezentanţii, consideraţi că acum sunteţi neglijaţi, puteţi să vă alegeţi oamenii. Ce mai aveţi nevoie pentru a avea o viaţă normală? Şi ce aveţi nevoie e ca ruşii să plece din Donbass, să plece armele, trupele regulate şi influenţa rusească", a subliniat Klimkin.
Întrebat ce fel de relaţii are în prezent Kievul cu autorităţile din Crimeea, ministrul a spus că nu există "niciun fel de relaţii".
"Le furnizăm oamenilor alimente, electricitate. Ei plătesc pentru electricitate, cum putem să-i lăsăm pe oameni să sufere? Nu este vorba de un joc politic, nu-i putem lăsa pe oameni să sufere, fără apă, fără electricitate, totul vine din Ucraina", a spus şeful diplomaţiei ucrainene.
(Alexandru Costea)
---------------
Actualizare 13:30 Iohannis: "Sper că intrarea în vigoare a armistiţiului va fi respectată"
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, aflat în vizită oficială la Bucureşti, şeful statului exprimându-şi speranţa că intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 15 februarie, va fi respectată de cei implicaţi în conflict.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţia prilejuită de întrevederea dintre preşedintele Iohannis şi ministrul de externe al Ucrainei a vizat în mod deosebit perspectiva dezvoltării relaţiilor bilaterale şi evoluţia situaţiei din Ucraina după semnarea noului acord de la Minsk din 12 februarie, referitor la încetarea focului în estul ţării.
Astfel, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că intrarea în vigoare, la 15 februarie, a unui armistiţiu necondiţionat şi cuprinzător, va fi respectată de toţi cei implicaţi şi va conduce la o stabilizare a situaţiei în regiune.
De asemenea, preşedintele României a reafirmat susţinerea faţă de asigurarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei şi a transmis sprijinul ferm al României pentru continuarea parcursului european şi democratic al Ucrainei.
"A fost subliniată, totodată, importanţa deosebită, pentru reuşita acestui demers, a continuării şi aprofundării de către autorităţile de la Kiev a procesului de reformă internă, mai ales în domeniul luptei anticorupţie şi al consolidării instituţiilor statului", se mai menţionează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
La întâlnirea de la Palatul Cotroceni au participat ambasadorul Ucrainei la Bucureşti dar şi noul consilier prezidenţial Lazăr Comănescu, numit în funcţie de preşedinte săptămâna trecută.
---
Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi marţi, la Palatul Cotroceni, pe ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, informează Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, întâlnirea dintre cei doi oficiali va avea loc la ora 10,00.
Şeful statului s-a întâlnit, la Bruxelles, în marja reuniunii informale a Consiliului European din 12 februarie, cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
La acel moment, Iohannis a afirmat că a primit invitaţia de a merge cât mai curând la Kiev, indicând că îl va primi la Bucureşti pe ministrul de Externe al Ucrainei, scrie Agerpres.
De asemenea, potrivit MAE, ministrul ucrainean va fi primit şi de şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. Potrivit unui comunicat MAE, pe parcursul consultărilor, vor fi abordate atât subiectele "de importanţă deosebită" de pe agenda bilaterală, cât şi aspecte legate de situaţia de securitate din Ucraina, impactul acesteia în plan regional, relaţiile Ucrainei cu Uniunea Europeană şi NATO.
"În ceea ce priveşte cadrul bilateral, vor fi discutate calendarul contactelor politice din perioada următoare, perspectivele cooperării economice şi sectoriale, inclusiv posibilităţile de oferire de asistenţă din partea României, situaţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi perspectivele de ratificare, de către partea ucraineană, a Acordului privind Micul Trafic de Frontieră, în vederea implementării cât mai rapide a acestuia, precum şi alte dosare bilaterale de interes", relevă comunicatul difuzat de MAE român.
Aceeaşi sursă mai adaugă că situaţia de securitate din Ucraina şi perspectivele soluţionării sale, în contextul înţelegerilor de la Minsk de săptămâna trecută, vor fi de asemenea prioritare pe agenda discuţiilor.