MINUTA ŞEDINŢEI CA AL BNR: "Mediul extern continuă să genereze riscuri la adresa evoluţiei inflaţiei"

Mediul extern continuă să genereze riscuri în dublu sens la adresa evoluţiei viitoare a inflaţiei, date fiind, pe de o parte, potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp şi, pe de altă parte, riscurile la adresa perspectivei mai îndepărtate a acestor economii induse de politicile economice ale SUA, tensiunile geopolitice şi negocierile pentru Brexit, consideră membrii Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR).

Aceştia au observat, în şedinţa din 3 octombrie, că rata anuală a inflaţiei şi-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, consemnând o creştere semnificativă, în iulie, la 1,42%, de la 0,85%, urmată de o scădere mai modestă, în august, la 1,15%. "În absenţa tuturor modificărilor de impozite indirecte, accize şi taxe nefiscale, rata anuală a inflaţiei ar fi urcat în august la 2,1%, de la 1,9%, în iunie". Minuta şedinţei menţionează că evoluţia inflaţiei a reflectat prioritar majorarea tarifului energiei electrice, dar şi evoluţia preţurilor combustibililor şi accelerarea inflaţiei de bază. S-a sesizat că impactul acestora a fost atenuat de efectul de bază al dinamicii preţurilor produselor din tutun, dar mai ales de scăderea neaşteptat de amplă a preţurilor legumelor şi fructelor, responsabilă de poziţionarea, în august, a ratei anuale a inflaţiei, uşor sub nivelul prognozat.

În aprecierea membrilor Consiliului, comportamentul inflaţiei de bază indică acumularea de presiuni inflaţioniste ale factorilor fundamentali pe partea cererii şi pe cea a costurilor, în condiţiile accentuării poziţiei ciclice a economiei şi ale creşterii costurilor salariale unitare.

Au fost discutate şi implicaţiile recentei revizuiri în sens descendent a prognozei pe termen mediu a inflaţiei din zona euro, inclusiv din perspectiva unei potenţiale creşteri a influenţei preţurilor de import asupra dinamicii inflaţiei autohtone. Unii membri ai Consiliului au remarcat că o combinaţie de politici dezechilibrată împovărează excesiv politica monetară din perspectiva controlului inflaţiei, îi reduce acesteia eficienţa şi poate induce efecte mai puţin bune în economia reală.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică iniţierea unei ajustări a conduitei politicii monetare, în vederea asigurării atingerii sustenabile a ţintei de inflaţie pe termen mediu, într-o manieră care să continue să sprijine creşterea economică.

• Minuta şedinţei CA: "Puternica adâncire a deficitului comercial şi deteriorarea balanţei veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitului de cont curent"

Puternica adâncire a deficitului comercial şi deteriorarea balanţei veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitului de cont curent, în trimestrul al doilea faţă de cel anterior, iar soldul negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor a atins, în iulie, vârful ultimelor 19 luni, arată minuta şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 3 octombrie. Aceasta arată: "S-a remarcat că execuţia bugetară şi creşterea economiei peste potenţial, precum şi o anume învigorare a investiţiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent". Membrii Consiliului au considerat că evoluţiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluţiei cursului de schimb al leului, având în vedere şi scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe şi transferuri de capital. "S-a constatat că, pe partea ofertei, dinamizarea creşterii economice a avut o susţinere cvasi-generală; determinant a fost totuşi avansul industriei, care a fost secondat de contribuţia serviciilor - a căror pondere în PIB a rămas majoritară - şi de cea a sectorului agricol. În schimb, aportul sectorului construcţii a devenit negativ, pentru prima oară în ultimele zece trimestre, inclusiv ca urmare a slăbirii investiţiilor publice pe fondul trenării absorbţiei de fonduri europene", se mai arată în documentul citat.

• Creditul acordat sectorului privat a urcat, în august, la 6,5%, vârful ultimilor cinci ani

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au observat că efectivul salariaţilor din economie a atins recorduri succesive în lunile iunie şi iulie, chiar dacă ritmul său de creştere s-a temperat, iar rata şomajului a înregistrat, în iunie, al doilea minim istoric, mărindu-se apoi, uşor, în iulie. "Numărul locurilor de muncă vacante a crescut puternic în trimestrul al doilea. S-a concluzionat că, pe acest fond, tendinţa de încordare a pieţei muncii s-a accentuat considerabil în perioada recentă şi că ea s-ar putea prelungi, în condiţiile în care sondaje şi analize de specialitate relevă intenţii moderate de angajare în perspectivă apropiată, dar şi dificultăţi majore ale angajatorilor în atragerea de personal calificat, precum şi o fluctuaţie sporită de personal la nivelul companiilor", conform minutei citate.

În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea au rămas accentuat acomodative în primele două luni ale trimestrului al treilea, în contextul creşterii ratei anuale a inflaţiei, curente şi anticipate, concomitent cu scăderea ratei medii a dobânzii la creditele noi şi cu stagnarea celei la depozitele noi la termen în apropierea minimului său istoric.

A fost, de asemenea, evidenţiată puternica accelerare a dinamicii creditului acordat sectorului privat din ultimele două luni, care a urcat, în august, la 6,5%, vârful ultimilor cinci ani, prioritar pe seama componentei în lei, a cărei pondere s-a mărit la 61%. Minuta şedinţei CA al BNR menţionează: "Dinamizarea s-a localizat preponderent pe segmentul societăţilor nefinanciare, dar şi pe cel al populaţiei, incluzând împrumuturile pentru consum, dezvoltarea afacerilor şi alte scopuri, a căror creştere anuală a atins recordul ultimilor opt ani".

• CA al BNR a discutat pe marginea creşterii ROBOR

Membrii Consiliului au analizat tendinţa pronunţată de creştere manifestată spre finalul trimestrului al treilea de ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, observând că aceasta a decurs, în parte, din revizuirea în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste şi consolidarea aşteptărilor privind o ajustare a conduitei politicii monetare, inclusiv din perspectiva evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională. Minuta şedinţei CA menţionează: "Un impuls semnificativ a fost dat de diminuarea excedentului structural de lichiditate de pe piaţa monetară, sub influenţa simultană a principalilor factori autonomi ai lichidităţii, importante fiind operaţiunile în contul Trezoreriei statului şi tranzacţiile nerezidenţilor pe piaţa financiară locală, ultimele reflectând o probabilă schimbare de percepţie asupra riscului asociat acesteia. S-a apreciat că deficitele zilnice de rezerve formate în acest context vor fi relativ mai durabile decât cele ocazionale de la începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar că acestea au totuşi un caracter temporar, dată fiind foarte probabila relaxare semnificativă a execuţiei bugetare în a doua parte a trimestrului al patrulea. În aceste condiţii, s-a considerat a fi potrivită şi necesară furnizarea de lichiditate de către banca centrală prin intermediul operaţiunilor repo cu alocare integrală. A fost pusă în discuţie şi o eventuală reducere a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale instituţiilor de credit, aplicabilă din perioada 24 octombrie -23 noiembrie 2017".

Balanţa riscurilor la adresa evoluţiei inflaţiei pe termen mediu este dominată de cele în sens ascendent, consideră membrii Consiliului de Administraţie al BNR, precizând că "o sursă de asemenea riscuri a fost considerată şi conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind caracterul one-off al unei acţiuni prin care s-au sporit veniturile bugetare în anul curent, precum şi efectele expansioniste ale noii legi a salarizării unitare, potenţial atenuate însă de măsurile fiscale ce o vor însoţi".

CA al BNR a luat în considerare şi o eventuală comprimare în continuare a cheltuielilor destinate investiţiilor publice în favoarea celor menite să stimuleze cererea de consum, de natură să conducă în timp la o creştere mai amplă a excedentului de cerere agregată, dar şi a deficitului de cont curent.

Minuta şedinţei CA mai arată că implicaţii asupra inflaţiei viitoare, dar şi a competitivităţii ar putea avea o eventuală majorare mai amplă a costurilor salariale ale firmelor - pe fondul efectului de demonstraţie şi al tensionării pieţei muncii, inclusiv în condiţiile inadecvării calitative a ofertei de forţă de muncă -, coroborată cu o epuizare a spaţiului de îngustare a marjelor lor de profit.