MIRCEA URSACHE, VICEPREŞEDINTE ASF: Iniţiativa de sistare a privatizărilor nu are nicio legătură cu strategia de listări

Reporter:Ce aşteptări aveţi pentru creşterea volumului de tranzacţii şi a lichidităţii Bursei de Valori Bucureşti, criteriu necesar pentru promovarea pe lista de monitorizare, în vederea obţinerii statutului de piaţă emergentă?

Mircea Ursache: În cazul în care emitentul Hidroelectrica va începe procedura de listare, ASF este pregătit să analizeze şi să aprobe prospectul, considerând că listarea Hidroelectrica este ultimul instrument pentru a atinge statutul de Piaţă emergentă care ar permite intensificarea fluxurilor de capital spre România.

Aş spune că prin neîndeplinirea acestui ultim obiectiv (lichiditatea) în evaluarea instituţiilor internaţionale (MSCI, PTSE, S&P, Dow Jones, STOXX) România ar rămâne localizată la periferia UE şi ocolită de fluxurile de capital.

Profit însă de această întrebare să punctez că nu trebuie perpetuat în confuzia dintre termenii privatizare/listare şi că recenta iniţiativă legislativă de sistare a privatizărilor strategice în următorii cinci ani nu are nicio legătură cu listarea în continuare a companiilor româneşti pe piaţa reglementată BVB, politică pe care sunt sigur că orice forţă politică o susţine.

Reporter:Ce măsuri a luat Autoritatea în cazul subiectelor fierbinţi sesizate de presă în ultima perioadă - dosar penal la OMV Petrom, posibilă manipulare a pieţei de către Oil Terminal, consolidarea acţiunilor la SIF Moldova?

Mircea Ursache: Nu pot să fac niciun comentariu cu privire la investigaţiile în curs pe care ASF le des-făşoară.

Referitor la operaţiunea de consolidare a acţiunilor la SIF Moldova, urmăresc cu atenţie întregul proces, dar până la primirea prospectului nu pot, de asemenea, să fac vreun comentariu.

Pe fondul problemei, personal, susţin operaţiunile de consolidare a acţiunilor şi remarc că majoritatea actorilor de pe piaţa de capital susţin de asemenea acest proces.

Reporter:În ultimul timp, surse parlamentare şi politice vorbesc de o splitare a ASF în două entităţi distincte - Piaţa de capital, respectiv Asigurări şi Pensii Private.

Mircea Ursache: Problema este strict de competenţa Parlamentului României, iar o astfel de propunere trebuie să vină de la comisiile de specialitate (economică şi finanţe-bănci). Ce pot să spun este că, fără a exista un model în rândul statelor europene, avem modelul de la nivelul organismelor de supraveghere europene care funcţionează cu doar două structuri: ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private. Cred că de la acest model pornesc şi cei care îmbrăţişează propunerea la care vă referiţi.

Reporter:Cere sunt principalele evoluţii în reglementarea pieţei de capital şi care sunt modificările care vor urma?

Mircea Ursache: În şedinţa de guvern din 10 august au fost aprobate, în vederea înaintării către Parlament, cele două proiecte de Lege (proiectul de Lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţi de administrarea investiţiilor precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 297/2004). După începerea sesiunii parlamentare, aceste proiecte vor intra în dezbatere, având în vedere că prevederile impuse de Directivele şi Reglementările Europene implementate în cele două proiecte de lege au termene depăşite, putând duce România la declanşarea unor proceduri de infringement. În paralel, definitivăm proiectele de lege pentru aplicarea MIFID 2 şi respectiv pentru fondurile alternative de investiţii. Practic, odată cu intrarea, în viitorul apropiat, în vigoare a acestor proiecte de legi, actuala Lege nr.297/2004 îşi va înceta aplicabilitatea.

Recent am demarat alte proiecte de importanţă pentru viitorul pieţei de capital din România. Astfel, am purces la redactarea unui proiect de act normativ privind crearea unui Fond de garantare a investiţiilor în piaţa de capital pe care îl vom supune dezbaterii publice, fond care se va alimenta din contribuţiile entităţilor din piaţă supravegheate de ASF în domeniul instrumentelor şi investiţiilor financiare. Fac precizarea că proiectul privind viitorul FGI prevede că aceasta va funcţiona ca persoană juridică de drept public. Atât ASF cât şi MFP şi cei stabiliţi de piaţă, vor fi reprezentaţi în viitorul FGI. Nu am uitat nici proiectul de constituire a unei contrapărţi centrale (CCP) naţionale, care poate deveni ulterior regională întrucât soluţiile actuale privind înregistrarea la CCP-uri din alte ţări sunt doar pentru o perioadă determinată de timp.

Principala provocare a opţiunii unui CCP naţional rămâne justificarea oportunităţii investiţiei din partea grupului BVB şi atragerea altor parteneri pentru susţinerea financiară a proiectului. Eu cred că Romania are nevoie de un CCP care să acopere toate necesităţile pieţelor locale (pieţe spot, împrumuturi şi repo, derivate, colateral cuprinzând titluri şi obligaţiuni de stat, depozitarea colateralului şi decontarea, tehnologie clearing, fond de garantare al CCP, legislaţie default şi insolvenţă, interoperabilitate, costuri reduse ş.a.).

În continuare sunt preocupat de soluţionarea problematicii legate de deţinerea de acţiuni din Secţiunea 1 a Depozitarului Central şi în acest context analizez o propunere comună (subliniez comună) a BVB şi a Asociaţiei Brokerilor, propunere vizând proiectul de Regulament privind unele măsuri de stimulare a vânzării de acţiuni aferente Programului de Privatizare în Masă (PPM). Proiectul porneşte de la ritmul lent de migrare din Secţiunea 1 în Secţiunile 2/3 ale Depozitarului Central.

-În 2015 s-au consemnat 83.264 transferuri pentru un număr de 29.440 deţinători de instrumente financiare;

-În primele 6 luni ale acestui an s-au înregistrat 21.077 transferuri pentru 6.579 deţinători de instrumente financiare.

Or, în acest ritm, ţinând cont că avem 8,4 milioane acţionari, am avea nevoie de câţiva zeci de ani pentru soluţionarea Secţiunii 1.

Propunerea primită şi pe care o analizăm, întrucât problema este cuprinsă şi în calendarul nostru STEAM, vizează prezentarea unui set de măsuri dedicate pentru activarea acţionarilor PPM, crearea unui cadru modern şi simplificat cu privire la operaţiuni, utilizarea unor formulare tip sau introducerea unui agent de operaţiuni în relaţia cu clienţii care au calitatea de acţionari PPM.

Reporter:Aţi luat măsuri pentru reglementarea pieţei Forex, după ultimele acţiuni ale DIICOT faţă de cei neautorizaţi de ASF care desfăşoară aceasta activitate?

Mircea Ursache: Analizăm modul în care putem avansa pentru reglementarea calificării ca instrumente financiare derivate a unor contracte şi regimul oferirii nesolicitate de servicii şi activităţi de investiţii (piaţa Forex).

Acest demers este stimulat de discuţiile şi abordările pe această temă la nivel european, înregistrându-se chiar primul caz de reglementare în Belgia. Astfel, autoritatea serviciilor financiare şi a pieţelor din această ţară a emis Regulamentul prin care este interzisă distribuţia către unul sau mai mulţi clienţi din Belgia a oricărui instrument financiar, unde:

-Instrumentul respectiv are o perioadă de maturitate mai mică de 14 zile, sau

-Marja este mai mică de 20% din valoarea medie a instrumentului.

Dar cele mai importante puncte din Regulamentul adoptat de autoritatea belgiană se referă la interzicerea distribuţiei către clienţii de retail a oricărui instrument financiar care permite investitorului să realizeze una sau mai multe tranzacţii forex de tip rolling spot, a oricăror contracte financiare pe diferenţă având ca suport o monedă şi a oricărui instrument financiar pentru care activul suport este unul ne-standardizat, altul decât aurul.

Pentru opinia publică este însă foarte util de ştiut că autoritatea belgiană interzice una sau mai multe din următoarele tehnici de distribuţie:

-Comunicările nesolicitate;

-Angajarea prin solicitări repetate, prin telefon, fax, email, etc;

-Oferirea de recompense clienţilor existenţi care aduc noi clienţi;

-Oferirea de cadouri, bonusuri sau alte avantaje care depind de executarea tranzacţiilor;

-Folosirea call-center-urilor pentru clienţi;

-Folosirea oricărui software creat, dezvoltat sau vândut de furnizorii a căror remunerare este determinată de sumele colectate prin afacerea respectivă ş.a.

Mai precizez că regulamentul amintit nu se aplică pentru distribuţia instrumentelor financiare pe piaţa reglementată.

Am făcut această consideraţie pornind de la faptul că, încă de acum doi ani, am demarat demersurile pentru aprobarea unui Proiect de instrucţiune pentru piaţa Forex care şi acum aşteaptă un punct de vedere de la BNR.

Fac încă o dată precizarea că MIFID II permite autorităţilor naţionale să intervină pe produsele distribuite de intermediari.

Reporter:Există patru proiecte de lege în diverse etape de aprobare, s-au iniţiat foarte multe acte normative (legile privind barierele din piaţa de capital, modificarea OUG 32, clarificarea statutului Rasdaq, noi regulamente şi abrogarea a peste 40 dispuneri de măsuri adoptate de fostul CNVM). Ce se mai poate face în plus?

Mircea Ursache: Nu numai ASF, ci şi BVB şi Depozitarul Central au mai multe propuneri pentru crearea unei pieţe de capital interesante, lipsită de bariere, şi care să atingă statutul de piaţă emergentă.

Aş vrea să enumăr însă doar câteva propuneri de modificare a Codului Fiscal, măsuri care pot încuraja tranzacţiile pe piaţa de capital românească, crescând veniturile la bugetul de stat şi mărind baza de investitori:

- acordarea unor facilităţi fiscale în cadrul împrumutului de valori mobiliare şi emisiuni de obligaţiuni, similar aspectelor prevăzute în CF pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi (v. art. 27 alin. 7 şi art. 68 alin. 5)

- includerea în CF a unor prevederi referitoare la compensarea/acoperirea pierderilor cumulate obţinute din transferul titlurilor de valoare, fără a fi avută în vedere natura/sursa venitului/câştigului total obţinut (propunerea are în vedere cumularea câştigurilor/pierderilor obţinute de un investitor, persoană fizică, din diverse surse/categorii de venit - ex: activităţi comerciale, activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor etc., şi nu numai din transferul titlurilor de valoare, precum şi compensarea unor pierderi obţinute în străinătate din transferul titlurilor de valoare cu câştigurile obţinute în România din transferul titlurilor de valoare) - pe termen mediu.

- acordarea unei facilităţi fiscale în materie de impozitare pentru investitorii de retail (ex: aplicarea unei cote de 10% asupra câştigului anual obţinut din transferul titlurilor de valoare) - pe termen scurt;

- introducerea obligaţiei pentru persoanele fizice nerezidente de a se înregistra fiscal - pe termen scurt;

- acordarea unei facilităţi fiscale (scutire de impozit) pentru fondurile de investiţii care investesc preponderent în obligaţiuni de stat, similar câştigurilor din plasamentele în titluri de stat ce sunt considerate venituri neimpozabile -pe termen mediu;

- impozitarea diferenţiată a câştigului obţinut din transferul titlurilor de valoare (ex: aplicarea unor cote diferite de impozit, în funcţie de perioada de deţinere a titlurilor de valoare) - pe termen mediu;

- eliminarea venitului din investiţii din categoria investiţiilor supuse CASS - pe termen mediu;

- deducerea pierderilor înregistrate de investitori, persoane fizice, în cazul intrării în insolvenţă a unor entităţi la care aceştia deţin acţiuni - pe termen mediu;

- excluderea de la calculul câştigului anual, a câştigurilor obţinute din tranzacţiile frauduloase cu acţiuni, realizate de către intermediari fără acordul investitorilor -pe termen mediu;

-eliminarea reţinerii la sursă a impozitului pe dobândă, în cazul obligaţiunilor ce se tranzacţionează pe piaţa de capital şi includerea obligaţiei de plată a impozitului pe dobândă în acest caz, anual, calculat în baza informaţiilor cuprinse de către investitor în "Declaraţia privind venitul realizat" (cod 200).

Reporter:Cum poate fi îmbunătăţită supravegherea pentru piaţa de capital?

Mircea Ursache: Aş sublinia doar aspectele pe care contractul de asistenţă încheiat cu Banca Mondială le urmăreşte în domeniul supravegherii (în calitate de consultant cu expertiză de afaceri în domeniu) şi cu Comisia europeană ca suport financiar în cadrul Programului de Sprijin pentru Reforma Structurală.

De altfel, acest program inclus în Planul de acţiune privind Unirea Pieţelor de Capital (CMU) urmăreşte sporirea competenţei de supraveghere şi îmbunătăţirea instrumentelor de identificare a riscurilor într-o manieră prudentă. În esenţă, proiectul de îmbunătăţire a funcţiei de supraveghere pentru piaţa de capital urmăreşte:

-Funcţia de supraveghere off-site referitor la conduita de afaceri a societăţilor de investiţii şi administratorilor de investiţii;

-Funcţia de supraveghere ca instrument de identificare timpurie a problemelor entităţilor supravegheate;

-Funcţia de supraveghere on-site (control) ca instrument de monitorizare a componentelor prudenţiale şi conduită din piaţă.