MISIUNEA ARMATEI ROMÂNE ÎN IRAK S-A ÎNCHEIAT Începe tatonarea economică

Misiunea armatei române în Irak a luat sfârşit, după şase ani de operaţiuni dificile desfăşurate în Orientul Mijlociu.

Peste 8400 de militari români au fost prezenţi în teatrul de operaţii din Irak şi s-au confruntat cu dificultăţile unei clime ostile şi au evoluat, deseori, într-un mediu periculos.

Ultimii militari români, care desfăşurau misiuni umanitare şi de instruire a trupelor irakiene au părăsit teatrul de război din Irak, după ce au îndeplinit cu succes operaţiunea, "Iraqi Sunset".

Evenimentul - ce a fost comemorat, ieri, la Bucureşti, la Arcul de Triumf, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Emil Boc şi a miniştrilor Mihai Stănişoară şi Cristian Diaconescu - încheie un capitol de tristă amintire, în care incidentele şi atacurile insurgenţilor irakieni s-au soldat cu victime în rândul militarilor noştri.

Decizia de retragere a armatei din Irak a fost luată prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 20 ianuarie 2009 şi s-a concretizat printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului aprobată de Parlament pe 12 mai.

• Băsescu: "Este momentul ca firmele româneşti să înlocuiască armata în Irak"

Faţă de începutul misiunii militare, în 2003, situaţia socio-politică (şi chiar economică) din Irak a început să se schimbe, pe măsură ce programul de reconstrucţie şi stabilizare a statului a început să funcţioneze.

Irakul este în continuă schimbare, iar operaţiunile militare urmează să fie înlocuite cu cele de tatonare economică din partea firmelor străine care vor să participe la procesul de reconstrucţie a acestei ţări.

Preşedintele Traian Băsescu a sugerat, în cadrul ultimei sale vizite în Orientul Mijlociu, că firmele din ţara noastră ar trebui să se implice activ în reconstrucţia ţării ce a fost condusă de Saddam Hussein.

"Este momentul ca România să se implice în procesul de reconstrucţie a Irakului şi ca firmele româneşti să înlocuiască armata", a declarat, la începutul lunii iulie, şeful statului.

Traian Băsescu a reluat această temă, marţi, când l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe Yaqoub Yousef Al-Ateeqi, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Kuweit în România.

"Discuţiile au prilejuit abordarea problematicii regionale, şeful statului exprimând dorinţa părţii române de a coopera cu partea kuweitiană în procesele de reconstrucţie economică şi instituţională din Irak", după cum precizează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

• Pacea în Orientul Mijlociu, obiectiv de politică externă

Şeful statului a precizat, în cadrul unei discuţii cu ambasadorul agreat al Statului Palestina la Bucureşti, Ahmad Abdul-Salam Hassan Majdalani, că problematica procesului de pace în Orientul Mijlociu este o prioritate pentru ţara noastră.

Conform preşedintelui Traian Băsescu, procesul de pace continuă să reprezinte o prioritate pe agenda de politică externă a României, având în vedere implicaţiile în domeniul securităţii, al dezvoltării relaţiilor economice, precum şi preocuparea pentru situaţia cetăţenilor români care trăiesc în toate statele din regiune.