MITUL INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI SE CLATINĂ Parlamentul, băncile, ANPC şi Justiţia întorc spatele celor creditaţi în CHF

• Un dosar colectiv în care creditaţii cer conversia la cursul istoric - respins în primă instanţă

• Disjungerea proceselor colective: cetăţeanul va plăti de aproape cinci ori mai mult, ca să-şi continue acţiunea în instanţă

• Debitor: "Oamenii îşi pierd încrederea în justiţie"

Primul dosar colectiv, coordonat de avocatul Gheorghe Piperea, în care cei 90 de clienţi înscrişi solicită conversia creditelor contractate de la Credit Europe Bank, din franci elveţieni (CHF) în lei, la cursul istoric, a fost respins în primă instanţă, aducând disperare printre cei care nu mai pot rambursa împrumuturile din cauza creşterii cursului şi dezamăgire pentru aceia dintre noi care crezuseră că Justiţia noastră îşi căpătase independenţa şi se însănătoşise.

După ce au fost dezamăgiţi de politicieni - care nu au mai adoptat niciun proiect legislativ ce i-ar fi putut ajuta pe clienţii cu credite în franci elveţieni -, de Banca Naţională a României (BNR) şi de băncile care pun condiţii în continuare, în cadrul negocierilor, împrumutaţii în CHF au primit o lovitură la care nu se aşteptau din partea singurei entităţi în care mai aveau încredere şi în care-şi puseseră toată speranţa - din partea Justiţiei.

Deşi avocatul Piperea va contesta decizia Tribunalului Capitalei la Curtea de Apel Bucureşti, totuşi, prima hotărâre a Justiţiei contează pentru debitori.

Mulţi dintre aceştia se află în imposibilitate să-şi mai achite creditele în franci elveţieni, după ce, în 15 ianuarie 2015, cursul CHF/RON a explodat, ca urmare a deciziei Băncii Centrale a Elveţiei de a desfiinţa pragul de 1,2 CHF/EUR, susţinut din 2011.

În plus, astăzi, Banca Centrală Europeană (BCE) începe achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale, ceea ce ar putea duce, în opinia analiştilor, la o depreciere a euro, dar şi la o apreciere a francului elveţian.

Decizia Justiţiei noastre pare să fie o prelungire a unui şir de obstacole pe care încearcă să le ridice, de câteva luni, în calea demersurilor întreprinse de debitori în căutarea dreptăţii.

Instanţele de judecată au început, din decembrie 2014, să disjungă dosarele colective intentate de debitorii cu credite în CHF, împotriva băncilor.

Avocatul Gheorghe Piperea suspectează că reprezentanţii justiţiei ar putea fi influenţaţi de mesajele care vin din partea sectorului bancar.

Recent, domnia sa a făcut o declaraţie pe care o considerăm prea elegantă: "Nu cred că este neapărat vorba de presiuni directe la nivelul conducerii instanţelor, dar mesajul care se transmite publicului pe toate canalele este că banca nu are nicio vină, ceea ce îi descurajează pe oameni".

Domnul Piperea pare să ignore că influenţa băncilor în Parlament, în Administraţie şi în Justiţie (mai peste tot în lume, iar nu doar la noi), face ca, de fapt, ele să se afle la rădăcina deciziilor politice, guvernamentale şi judiciare.

Avocatul a subliniat: "Ceva este în neregulă. Din 24 decembrie 2014, au fost disjunse în acţiuni individuale cinci dosare pe care le coordonam eu. Sunt împărţite atât în instanţele din Bucureşti, cât şi în alte zone din ţară. Pentru unul avem apel la Oradea, pe altele trei le-am retras şi am formulat o nouă acţiune".

Avocatul Alexandru Răţoi, din cadrul casei de avocatură "Piperea şi Asociaţii", a explicat: "Totul a început în Ajunul Crăciunului, când, la ora 15.00, am fost chemat la judecătoria sectorului 1, într-o sală de judecată unde nu era nici curent electric. Microfoanele funcţionau la un generator, care a murit şi el, într-un final. Am crezut că trebuie să duc date suplimentare, dar nu. Am fost chemat să mi se pună în vedere disjungerea dosarelor. Mi s-a părut o şedinţă secretă, a fost o procedură la limita legii".

Domnul Piperea este de părere că practica judecătorilor încalcă dreptul la un proces echitabil, la un proces în justiţie, întrucât o acţiune individuală este mult mai scumpă, având în vedere că, din punct de vedere al logisticii, efortul avocaţilor este de 4-5 ori mai mare în acest caz.

Avocatul subliniază: "Un proces cu câteva sute de persoane poate însemna costuri de 400-600 de lei pentru un om, care oricum înseamnă mult, dar dacă înmulţim cu patru sau cinci această sumă, atunci ajungem la un cost enorm. De aceea, este foarte grav, pentru că omul, când vede că este trimis să se descurce singur sau cu un avocat care este mult mai scump, poate renunţa la acţiunea de judecată. Este şi o tehnică de descurajare. Uitându-te la aceste aspecte, îţi pui un semn de întrebare asupra credibilităţii actului de justiţie. Nu cumva CSM ar trebui să se uite cu mare atenţie la spargerea acestor dosare în sute de cioburi?"

Domnia sa este de părere că o persoană care îşi vede dosarul disjuns va ajunge în situaţia să nu mai aibă niciun fel de încredere în justiţie şi va deveni posesorul unui credit neperformant.

"În acel moment, pe lângă un proces pe tema francilor elveţieni, mai face încă o contestaţie la executare şi eventual şi o adiacentă cerere de suspendare a executării - trei dosare care sunt create pornind de la împărţirea unui dosar colectiv. Cazurile mele colective implică 3.000 de oameni. Dacă înmulţim 3.000 cu trei vom vedea câte dosare complet artificiale s-ar putea creea prin acest gest administrativ, după părerea mea iresponsabil, al şefilor unor instanţe", conchide Georghe Piperea.

Domnia sa coordonează 16 dosare colective pe CHF, care sunt în curs de pronunţare, şi alte 20 de cazuri, de asemnea, colective, constituite în al doilea val, toate acestea fiind şi ele în pericol să fie disjunse sau respinse, pe modelele de la începutul anului în curs.

Consumatorii în cauză sunt dezorientaţi, iar cei care încă nu au apelat la justiţie spun că, dacă ar fi în locul celor din dosarul proaspăt respins, ar ieşi în stradă.

"Oamenii îşi pierd încrederea în justiţie şi în avocaţi. Eu am auzit că în Bucureşti nu se vor mai câştiga procese. Oricum, eu, dacă voi da în judecată banca, îmi voi schimba domiciliul înainte", ne-a declarat unul dintre împrumutaţii în CHF.

Săptămâna aceasta se împlinesc două luni de când cursul monedei elveţiene a crescut în mod neaşteptat, iar în cazul debitorilor în franci elveţieni nu a fost adoptată nicio decizie.

Deşi, iniţial, părea că parlamentarii ar intenţiona să adopte în regim de urgenţă un act legislativ care să vină în ajutorul celor cu credite în CHF, exuberanţa lor s-a stins repede, astfel că, în ultima vreme, nu a mai venit nicio informaţie în acest sens, dinspre Parlament.

Până şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a ajuns la concluzia că o conversie la curs istoric plus 20% (aşa cum cer împrumutaţii) nu ar fi posibilă, subliniind, la unison cu Banca Naţională a României (BNR), că singura soluţie rămâne în mâna băncilor, care ar trebui să negocieze cu oamenii, individual.

Cât priveşte discuţiile dintre reprezentanţii băncilor şi debitori, potrivit semnalelor venite din partea consumatorilor, negocierile nu au nicio finalitate, întrucât operatorii bancari vin cu diverse condiţii nefavorabile debitorilor.

Doar două bănci au anunţat că au propuneri care să vină în sprijinul împrumutaţilor în CHF, subliniind, însă, că nu toate dosarele sunt de natură să fie negociate; ANPC a anunţat că există câteva cazuri rezolvate.

Cei creditaţi în franci elveţieni au adoptat diverse forme de protest, prin mitinguri în stradă şi prin plata fragmentată a ratelor, cu monede începând de la un ban.

Reprezentanţii Grupului clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni sunt în curs să constituie o echipă de negociere cu operatorii bancari, perioada de înscriere în această asociere prelungindu-se până la jumătatea lunii martie. Până în prezent, câteva mii de persoane s-au înscris în acest grup de negociere, care va fi coordonat de Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF).

Încrederea în Justiţia noastră se înfiripase în faţa valului de arestări şi condamnări din rândul politicienilor corupţi şi al speculanţilor conexaţi la mediul politic, iar speranţa crescuse în urma promisiunii că, în perioada imediat următoare, se va focaliza asupra afacerilor murdare.

"Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois".

Se pare că, încă, nu ne putem lua în serios promisiunile.

Dacă judecătorii ar fi acceptat cererea clienţilor Credit Europe Bank, atunci ratele lunare ale acestora la rambursarea creditelor s-ar fi diminuat până la jumătate, şi, în acelaşi timp, clienţii ar fi scăpat de riscul valutar, în urma transformării creditelor din CHF în lei, ne-a explicat Calu Monica, cofondator al Asociaţiei Parakletos.

Domnia sa consideră: "Clienţii bancari nu trebuie să renunţe să încerce să găsească soluţii pentru a diminua acest efect al riscului valutar, folosind orice instrument pe care legea îl pune la îndemână (negocieri cu băncile, rescadenţări, refinanţări şi chiar acţiuni în instanţă). Acest domeniu al protecţiei drepturilor consumatorilor este unul reglementat şi juridicizat, în special în ceea ce priveşte legislaţia comunitară. După câţiva ani în care consumatorii şi-au găsit dreptatea în instanţe, oamenii au început să aibă speranţe, dar şi încredere în justiţie. Speranţe sigur au în Justiţie, chiar dacă o acţiune în instanţă este privită ca ultima soluţie. Cu privire la soluţia dată de Tribunalul Bucureşti, doresc să precizez că decizia nu este definitivă şi, cu siguranţă, ea va fi contestată la instanţa superioară. Curtea de Apel Bucureşti este cea care se va pronunţa dacă prima instanţă a luat în considerare toate aspectele legale ale soluţiei date de Tribunalul Bucureşti, inclusiv dacă s-a ţinut cont de faptul că, în conformitate cu Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, o clauză contractuală care provoacă un dezechilibru semnificativ între părţi în detrimentul consumatorului poate fi considerată abuzivă şi, ca atare, nu este obligatorie. Anexa Directivei prevede o listă de clauze contractuale care pot fi considerate abuzive, menţionând ca fiind abuzive inclusiv clauzele care au drept consecinţă angajarea irevocabilă a consumatorului prin clauze cu care acesta nu a avut posibilitatea să se familiarizeze înainte de încheierea contractului".

Opinia Cititorului ( 58 )

1. D e ce santajati Justitia ?
(mesaj trimis de vasile în data de 09.03.2015, 06:29)
Clar articolul pune presiune pe justitie si nu lasa Justitia sa-si faca treaba.
E aceeasi abordare stangista ca la creditele in CHF : daca cursul varia invers si casele nu-si injumatateau preturile, era foarte bine si toti cei in CHF arau cei mai smecheri.
La fel, daca Justitia hotara sa plateasca bancile si statul, erau cei mai tari, ei fiind de fapt vreo numai 20 k afectati.
Vor numai la castig, la pierdere sa plteasca altii.
1. 1.1.  unde este vina politicienilor sau a justitiei? (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de alexandru în data de 09.03.2015, 08:06)
  Nu vad motivul pentru care cetatenii sunt revoltati asupra justiei sau a parlamentarilor.Eu am credit in franci elvetiei dar nu trag la raspundere pe nimeni pentru aprecierea francului.In momentul in care faci un credit trebuie luate in calcul si eventualele aprecieri ce pot aparea.
  1.2.  credit (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Ciprian în data de 09.03.2015, 08:10)
  Cred k daca scadea chf crestea si dob libor.nu vad riscul banci. Eu am vrut un contract stabil pe termen lung asa cum mi a fost explicat la acordare k chf crest max 20-30lei in caz de razboi calamitati. Peste tot publicitate. Dc sunt eu de prost k la 23ani mi sa ofert posibilitatea de a achizitiona un apart pe 25ani si am avut incredere in banca k imi zice adevarul k era controlata de BNR. Pt minr e clar k bancile care au dat credite chf au inselat populatia si bnr sa facut k nu vede. RUSINE
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 08:16)
  ai dreptatea ta, dar contractul semnat e bun semnat...poti da banca in judecata pt ca te-a inselat prin faptul ca a promovat aceste produse carora le-a facut reclama?...dar crezi ca bancile noastre prin ofiterii de credite au habar de prognoze pe curs?cei cu euro de ce nu ies in strada?dar cei cu dolari?riscul valutar apartine beneficiarului de produs...
  1.4.  contract (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de pe bune? în data de 09.03.2015, 09:41)
  Nu cred k un contract e bun semnat. Mai ales unul semnat intre un profesionist si o persoana fizica. Istoria nu e de partea ta.ex clauze abuzive produse toxice inselaciune etc. Dc nu au dat toate bancile credite in chf? Sunt bancheri care au declarat k sa gresit. Ex celor 5credite. Bancile nu negociaza doar impun o restructurare pe 1 an.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 09:41)
  Vasile, sa spui ca justitia se da cu bancile, cind chiar se da cu bancile, nu inseamna nici ca "santajezi" justitia, nici "stangism", ci ca asta-i adevarul.
  Nu este liberalism sa inseli si sa minti.
  1.6.  Pe bune?! (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 09:47)
  Pai daca bancile nu au habar de prognozele pe curs, atunci sa se apuce si ele de ceva util, sa spele vase, sa stearga pe jos.
  1.7.  Ignoranta si prostie (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Slick în data de 09.03.2015, 11:17)
  De cand cu aprecierea francului am citit tot felul de mesaje idioate venite din partea celor care au credite in alta valuta sau din partea celor care nu au credite. Aproape ca imi doresc ca euro sa ajunga la 10 lei, daca nu as sti ca ma afecteaza si pe mine, numai ca sa citesc si mesaje de jale din partea celor cu credite in altceva decat CHF. Ce nu inteleg multi cu IQ subunitar (printre care si Vasile aici de fata) este ca nu toti si-au luat credit pentru vacante si masini. Pe aia da, i-as pedepsi si mai tare. Dar majoritatea a luat credit pentru o locuinta, stimuland la acea vreme si economia. Si inca ceva: daca printr-un miracol CHF ar fi scazut fata de data creditului cu siguranta bancile ar fi gasit ceva prin care sa mareasca rata. Cand ati vazut voi o banca sa iasa in pierdere?
  1.8.  Nabab (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de chf în data de 09.03.2015, 11:37)
  Tu probabil esti vre-un nabab sau beneficiar de contracte cu statul de-ti permiti dublarea cursului chf. Cand te uiti in oglinda ce vezi? nu vrei sa platesti si jumate din creditul meu daca tot iti permiti?
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 12:12)
  ESTI UN DESTEPT MARE SI TARA ASTA ARE NEVOIE DE ASA OAMENI PT. A PUTEA FINANTA PARTIDELE POLITIE IN CAMPANIE ELECTORALA ...
  1.10.  raspuns la opinia nr. 1 (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Raluca în data de 09.03.2015, 19:00)
  Daca ar fi ajuns cursul la CHF prea jos s-ar fi marit ratele ca urmare a aprecierii LIBOR.
  In plus, ceea ce unii nu vreti sa intelegeti este ca nimeni nu s-a imprumutat in CHF in mod real, ci numai scriptic. Iar in conditiile in care toti de pe forumuri ati fi sustinut conversia la cursul la care s-a facut imprumutul +20%, aceasta s-ar fi facut pentru TOATE VALUTELE, nu numai pentru noi, cei in /chf.
  Dar..ce sa-i faci, unora le place sa comenteze fara sa se documenteze
  1.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de pe bune rau în data de 09.03.2015, 22:25)
  profesionistule, daca mergea cursul la 1,8 ieseai in strada?stiu persoane care au luat credit auto in 2005 la 4,1 pe euro...si a rambursat la 3,5....crezi ca a venit banca la el sa ii ceara alti bani...90% din cei care am luat credite, am facut-o din lacomie, sub diverse forme...
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 22:26)
  asta si fac, sterg pe jos cu cateva mii de baieti destepti...life is cruel
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 08:10)
1. cursul chf nu a explodat, ci doar a revenit la nivelul dinanitea introducerii PRAGULUI de catre SNB
2. eu am platit intre 15-24% dobanda la lei, fara sa ies in strada
3. ati fost fraieri...bucurati-va ca banca sta la negocieri...dar voi vreti curs istoric ca asa va baga in cap un avocat mediocru...adica iarasi sunteti lacomi....si fraieri.... ca in momentul contractarii creditului...
4. se zicea ca BT acorda discont pt creditele preluate de la volksbank de 20-25%...mergeti si vi le rambursati...nu stati dupa promisiunile lui piperea...daca aveti noblesse!
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de MIHAI în data de 09.03.2015, 08:25)
  Si cursul dolarului a"explodat.".(se estimeaza ca in decurs de o luna va mai creste cu inca 10%)
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de LAUR în data de 09.03.2015, 09:01)
  VEZI ,AICI GRESESTI TU.TE IEI DUPA CE SPUN BANCILE SI ISARESCU.VORBELE SINT VORBE DAR CIND ESTE VORBA DE FAPTE NU SE MAI POATE.SAU AU EI GRIJE SA FIE TOT IN FAVOAREA BANCI, DECI TE FAC SA RENUNTI
  2.3.  Gurane... (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Slick în data de 09.03.2015, 11:23)
  Tu esti?
  2.4.  "Ati fost fraieri" (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Bogdana în data de 09.03.2015, 17:06)
  Un cetatean cinstit al acestei tari, care are incredere in statul roman, in banci, in cel de lang el e FRAIER, sa inteleg?! Da, uita, stimabilo/stimabile, ca mai sunt si oameni onesti in aceasta tari si, din pacate pentru voi, sunt multi!
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 22:32)
  nu draga, fraier poate fi cineva care pune botul la prostelile unor specialisti de 2 lei din banca...asa gasesti si in asigurari de viata...ce treaba a avut statul cinstit cand ai semnat contractul?daca contractul tau zice sa primesti ce curs vrei, chiar nu ma priveste...va urez succes!
3. credit
(mesaj trimis de ciprian în data de 09.03.2015, 09:28)
Mda vad k bancile au postaci . Acest lucru nu poate decat sa ma bucure sa mi de a incredere si dreptate. Baieti se aud cum zangane catusele.
4. Ally McBeal nu tine loc de jurisprudenta
(mesaj trimis de ovidiuk în data de 09.03.2015, 09:36)
Mi se pare normal sa fie disjunse in conditiile in care in jurisprudenta romaneasca nu exista "procese colective". In cel mai bun caz se face o asociatie, cu statut, cu alea-alea si apoi asociatia da in judecata banca. Dar cum fiecare are propriul lui imprumut, cu propria suma imprumutata, ma intreb care ar fi "scopul in care este constituita asociatia"? Sa oblige banca Elvetiei sa scada cursul CHF si sa reintroduca SNB-ul? Sa ceara guvernului sa oblige BNR sa introduca un curs de schimb valutar fix pe o perioada de 20 de ani la CHF?
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 12:14)
  Pai, pe intelesul tau, ar cam fi eliminarea clauzelor abuzive din contracte, asumarea de catre banca a riscului de dobanda si, partial, a riscului valutar. Ti-ajunge? Sa nu uiti sa treci pe la casierie.
  4.2.  Procese colective nu sunt o noutate (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 12:54)
  Nu cunosc motivarea instanței pentru disjungerea dosarelor. Dar argumentul pe care îl aduci este fals. Să îți citez din art 59, Codul de Procedură Civilă:
  
  CAPITOLUL II
  Părţile
  
  SECŢIUNEA a 2-a
  Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte
  Art. 59
  
  Condiţii de existenţă
  
  Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
  4.3.  M-am mai gândit și cred că ai dreptate (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 13:20)
  În partea a doua a comentariului. Și eu, dacă aș fi judecător sau avocat al băncilor, aș argumenta în favoarea disjungerii. Fiecare client este unic, bonitatea lui este specifică (calculată de un scor de credit) și chiar situația bancabilă este diferită - și deci potențialul de negociere individuală cu banca.
  
  Banca trebuie să argumenteze că în practica ei oferă servicii diferențiate. În fapt, chiar și gradul de indatorare este probabil unic per client (nu mă refer la plafon, ci la gradul efectiv la care s-a ajuns ca urmare a creditului) și deci și renegocierea este un act cu beneficii diferențiate pentru fiecare client.
  
  Rămâne să mi se demonstreze de către Piperea că aceasta coparticipare procesuală activă este morală și nu o interpretare tendențioasă a legii de către el, avocatul.
  
  Singura posibilitate de coparticipare procesuală activă ar fi demonstrarea unui viciu în contractele de un anume tip și atunci toți clienții (indiferent de bonitatea lor) vin să reclame încălcarea aceluiași drept.
  
  Din păcate pentru clienții CHF, asta nu se va întâmpla, pentru că, ni s-a spus deja, creditele CHF au fost creditele "subprime" ale României. BNR a lăsat normele mai libere cândva pentru acest tip de credite și cu asta gata. Norme mai libere înseamnă că nu prea poți justifica în fața instanței încălcarea unui drept sau a unei obligații. Deci, adio procese colective CHF.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de ovidiuk în data de 09.03.2015, 15:09)
  Eu nu am vorbit de clause abuzive din contracte, te rog citeste mai bine...sa-si asume banca riscul de dobanda?!?! Dobanda este costul riscului, in mod logic si-l asuma cumparatorul...banca isi asuma riscul de a nu avea creditul rambursat; in momentul in care iei un imprumut intr-o valuta straina esti, practic, jucator/speculator pe piata valutara...esti un investitor, iar investitia poate sa mearga in sus sau in jos...poti castiga sau poti pierde...si acum spune-mi unde este casieria sa ma duc sa-mi iau banii...ca doar nu ti-am dat consultatia gratis.....Vezi si raspunsul 2 al lui CristiC...si lui ii datorezi bani... doar domnul Piperea este generos si lucreaza gratis.
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 16:13)
  "Dobanda este costul riscului"? Serios? Calculul dobanzii variabile se face in functie de o marja fixa (profitul bancii) si indicele de referinta LIBOR (costul creditului). Indicele LIBOR a scazut cu 3-4 puncte procentuale din 2007-2008. Crezi tu ca se reflecta aceasta scadere in rata dobanzii?
  4.6.  Ovidukule (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 17:22)
  Noroc ca sunt putini cei ca tine, altfel eram si a cuma in Epoca Pietrei.
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
  (mesaj trimis de ovidiuk în data de 09.03.2015, 19:49)
  anonim4.6...chiar nu inteleg ce are dobanda cu epoca de piatra...dobanda devine element fundamental al economiei abia in capitalism. Daca erau mai multi ca tine, inca mai asteptam sa cada fructele din copaci. Back to school, pal...
5. subiect rasuflat
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 09:47)
mai terminati odata cu subiectul asta tampit ca m-am plictisit!
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 09:55)
  Este un anonim care s-a plictisit, scrieti si voi despre alta tara, ce naiba!
  Vreti sa emigreze?!
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 10:59)
Este piedere de timp, pretios ( se cuantifica in piedere pentru imprumutat), asteptarea de la , „cineva”, privind rezolvarea situatiei. Relatia banca - client, este una contractuala, asumata la un moment dat si conform contractului fara obiectiuni . Solutia la acest moment este una singura si anume negocierea/medierea fiecarui caz in parte , nu colectiv, a fiecarui imprumut. Acest lucru consider ca este posibil, motivat de :
- bancile nu doresc in continuare, scandaluri si procese, oricat ar fi ele de mari organizatii si cu aparate specializate pe conflicte;
- continuarea unei publicitati negative nu face bine bancilor, care sunt in momentul de fata , orice s-ar spune, in criza de plasamente cu randamente sigure si bune. In esenta doresc reluarea creditarii in conditii normale;
- cheltuieli suplimentare necuantificabile, pentru ambele parti;
- nesiguranta rezolvarii in favoarea imprumutatului, daca se merge in instanta;
- erodari, nervi , stress, asteptari fara orizont, tensini crescute, etc., intr-un mediu volatil in cele mai multe atribute ale sale.
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de yo în data de 09.03.2015, 11:52)
  Si daca banca nu negociaza? Eu abia mai pot plati rata. Crede ma k am sunat aproape zilnic in ultimi 2ania banca sa explic situatia in care sunt.Mai am 2 soluti tribunalul sau sa nu platesc. Am ales tribunalul iar daca nu primesc o solutie favorabila nu voi mai plati deoarece toate calculele mele ies mai bune daca voi fi executat silit plus poprire pe salariu. Raman cu bani in buzunar lunar si scap de credit in 10ani fata de 18 cat am acum. Am credit 45000chf echivalent la 200.000daca sunt executat pierd apart la licitatie cu 100.000lei . Diferenta poprire pe salariu max 10 ani 1000/luna sau 650lei30%salariu iar cu alti 600 inchirez un apart cu 2camere k sunt din provincie Acum am 2000 lei salariu si rata 1900 lei luna pe inca 18 ani.
  6.2. Isarescule... (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 12:08)
  Tu esti? 1. Sunt contracte intre profesionisti si persoane fizice. Vorbim de clauze abuzive si de practici inselatoare din partea bancii. 2. Nu exista negocieri individuale. Punct. Daca lucrezi in sistem, cunosti foarte bine acest aspect. 3. Bancile isi fac singure publicitate negativa prin inflexibilitatea demonstrata si prin pozitia de forta pe care o au fata de proprii clienti. Despre ce reluare a creditarii se mai poate vorbi, in conditiile in care imaginea lor s-a prabusit?
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 11:08)
nu inteleg de ce ar fi acest articol un mijloc de presiune pe justitie? Cristian David, Bica sunt exemple relevante pentru putregaiurile care exista si in justitie si de care insasi justitia se curata....e normal sa punem intrebari despre unele decizii ale instantelor...asta va deranjeaza? ca incercam sa intelegem motivele care au stat la baza unei decizii sau alteia? de ce va deranjeaza domnilor postaci bancheri? am putea gasi ecva putred acolo?
1. 7.1.  INCET DAR .. SIGUR (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 12:49)
  .. bancile vor intra singure in .. rahat, pentru ca vor pierde masiv pe incredere (eu o sa-mi inchid toate cardurile/creditele/depozitele si o sa recomand asta tuturor cunoscutilor mei... sper cat mai multi sa faca la fel).
  ... dar bancile sunt linistite ca vine statul si plateste.
  Asta e tara in care traim: bancile practica un furt legalizat de BNR iar intitutiile care trebuie sa apere cetatenii nu fac nimic(Parlament/ANPC/Justitie) .
  7.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 13:14)
  exact! eu mi-am limitat interactiunea cu bancile pe cat posibil, cu exceptia cardului de salariu
  7.3.  Sunt întrebări legitime (răspuns la opinia nr. 7.2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 13:36)
  Mi se pare legitim să te întrebi care este funcționarea justiției. Dar în același timp, autoarea articolului îl termină într-o manieră conclusivă fără niciun argument (citatul franțuzesc și încrederea în justiție, etc).
  
  De exemplu, autoarea nici măcar nu citează din motivarea instanței pentru disjungere înainte de a concluziona. Poate că nu este publicată încă, dar a fost oare cineva în sala de judecată, în afară de Piperea, care să ne dea detalii?
  
  Iar pentru anonimii de mai sus care declară moarte băncilor, este fals. Faptul că își închid toate cardurile, etc, ha ha ha, trebuia făcut oricum, indiferent de actuala situație. Lăsați cumva lumina aprinsă ziua, când plecați de acasă? Dar apa? O lăsați curgând? Produsele bancare sunt produse cu costuri și beneficii. Nu le achiziționezi decât dacă beneficiile tale sunt mai mari decât costurile. Doar ego-ul te transformă în papagal cu portofelul plin de carduri (probabil goale) pe care cineva îl etalează la casa de marcat.
  7.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 13:58)
  inteleg ca justitia a impartit in zece/sute de procese individuale un proces colectiv majorand enorm costurile financiare, de timp, etc atat pt petent, cat si pt avocat, in favoarea bancilor care au si bani si timp sa lupte cu fiecare amarat pe care le-a imprumutat. si tu ai fi vrut ca autoarea articolului sa aplaude asta? jurnalistul nu este tampit, in ciuda opiniei tale ca ar trebui sa fie
  7.5.  NU ai inteles nimic! (răspuns la opinia nr. 7.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 14:12)
  .. e tocmai invers.. bancile fac ce le taie capul, oricum vor fi salvate (prin diverse metode) pe banii "prostilor".
  7.6.  Despre jurnalist nu am zis că trebuie (răspuns la opinia nr. 7.4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 14:40)
  Să fie tâmpit. Ba chiar ar putea să citească comentariile mele 4.2 și 4.3 care pornesc de la critica lui OvidiuK din comentariul 4.
  
  Amândoi am ajuns să susținem că există reguli de permitere a coparticipării procesuale active care nu par a fi aplicabile în acest caz (citirea motivării instanței este foarte importantă). Trebuie să existe niște reguli pe care Piperea să le fi aplicat pentru admiterea unui reclamant într-un grup colectiv. Dacă acele regule de admitere nu sunt conforme cu Codul de Procedură Civilă, vorbim degeaba și vor pica în sala de judecată. Iar jurnalistul trebuie să fie atent la detalii, nu la trâmbițarea unei păreri "populare".
  7.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 14:43)
  s-a comunicat motivarea instantei?
  7.8.  Un proces colectiv (răspuns la opinia nr. 7.6)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 14:48)
  Nu înseamnă "mersul cu nașul în tren" sau "cumpăr 10 la preț de 7". Procesul colectiv are ca efect reducerea costurilor pentru justițiabili dar nu de asta a fost făcut. Adică nu este "justiție low-cost". Ci este tot "justiție high-quality" (atât cât poate fi) dar aplicată simultan mai multor cazuri, de aici reducerea de costuri, DACA ACELE CAZURI SUNT IDENTICE. Probabil că asta nu va reuși Piperea să demonstreze.
  7.9.  Piperea se pare că s-a referit (răspuns la opinia nr. 7.7)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 15:31)
  atunci când spune că în Ajunul Crăciunului a fost prima decizie de disjungere, la dosarul:
  
  Nr. unic (nr. format vechi) :64078/299/2014
  Data inregistrarii15.12.2014
  
  30.12.2014
  Ora estimata: 8:30
  Complet: CAMERĂ DE CONSILIU pt. C10-civil
  Tip solutie: Amână cauza
  Solutia pe scurt: Dispune disjungerea cererii de chemare în judecată pentru fiecare reclamant în parte şi formarea de noi dosare-C10 civil, fiecare dosar având ca obiect „acţiune în constatare clauze, obligaţia de a face, cheltuieli de judecată”. Dispune intrarea noilor dosare în procedura de regularizare. Cu cale de atac odată cu fondul.
  Document: Încheiere de şedinţă 30.12.2014
  
  23.12.2014
  Ora estimata: 15:00
  Complet: CAMERĂ DE CONSILIU pt. C10-civil
  Tip solutie: Amână pronunţarea
  Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 30.12.2014 jud. Dinca O. pentru a se depune concluzii scrise de catre reclamanti
  Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării 23.12.2014
  
  Altă motivare nu pare să existe pentru această primă decizie luată în sensul disjungerii.
  7.10.  Iată și o decizie favorabilă reclamanțil (răspuns la opinia nr. 7.9)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 15:51)
  Dacă ne uităm la motivare, am putea înțelege de ce este greu de acceptat procese colective. Procesul de judecată este foarte specific, citează elemente de contract unic (sau măcar modele specifice), analizează anexele la contract și decide cât trebuie plătit de pârât înapoi reclamantului, începând cu ce dată și până când. Trebuie să recunoașteți că asemenea date/informații sunt foarte specifice fiecărui reclamant și nu pot fi adunate într-un singur proces colectiv. Nu toți au luat creditul în aceeași zi, nu toți au plătit rata în aceeași zi, etc. Îmi este greu să cred că toți reclamanții din dosarele colective aveau același istoric al creditului.
  
  Nr. unic (nr. format vechi) :893/299/2014
  Data inregistrarii10.01.2014
  Jude cătoria Sector 1
  
  05.02.2015
  Ora estimata: 8:30
  Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. MESTER A.
  Tip solutie: Admite cererea
  Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OTP FINANCING SOLUTINS BV, ca neîntemeiată. Admite cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la art.6.1, art.8.3, art.7 din Contractul de credit nr. C 2204/1910/6561/24.10.2007. Dispune înlăturarea clauzelor constatate abuzive din contractul de credit nr. C 2204/1910/6561/24.10.2007. Obligă pârâta OTP BANK ROMANIA SA să emită un nou grafic de rambursare şi să recalculeze dobânda percepută în temeiul contractului C 2204/1910/6561/24.10.2007, după următoarea formulă: marja fixă de 2,75% + valoarea indicelui LIBOR la trei luni, începând cu data de 24.10.2007 şi până la data de 21.09.2012. Obligă pârâta OTP BANK ROMANIA SA să restituie reclamantului echivalentul în lei, la cursul BNR din data plăţii a diferenţei dintre dobânda efectiv achitată de reclamant şi dobânda ce rezultă în urma refacerii calculului ratei dobânzii conform formulei mai sus menţionate, începând cu data de 24.10.2007 şi până la data de 21.09.2012, în cuantum total de 13757,55 CHF, precum şi dobânda legală calculată de la data introducerii cererii, respectiv 10.01.2014 şi până la achitarea efectivă a debitului. Obligă pârâta OTP BANK ROMANIA să restituie reclamantului echivalentul în lei, la cursul BNR din data plăţii a sumei de 2221,98 CHF, cu titlu de comision de acordare, perceput în mod abuziv şi dobânda legală aferentă calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 10.01.2014 şi până la achitarea efectivă a sumei. Obligă pârâta OTP BANK ROMANIA să restituie reclamantului echivalentul în lei, la cursul BNR din data plăţii a sumei de 11,04 CHF, cu titlu de dobânzi penalizatoare, percepute în mod abuziv în baza art.7 cin contract, precum şi la plata dobânzii legale aferentă calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 10.01.2014 şi până la achitarea efectivă a sumei. Obligă pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată din care suma de 150 lei reprezintă decontare cheltuieli plăţi, suma de 1000 lei onorariu expert, iar suma de 3301,13 lei reprezintă onorariu avocat. Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată in şedinţa publica, azi 05.02.2015.
  Document: Hotarâre 2085/2015 05.02.2015
8. postacii bancilor
(mesaj trimis de interese în data de 09.03.2015, 15:44)
iar posteaza la comanda baietii de la banci. ce interes ar avea in cetatean de rand sa citeasca un astfel de articol si mai mult sa apere bancile "cinstite"?
1. 8.1. Ai auzit de adevăr? (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 15:53)
  Ăsta ar fi interesul. Și ca toți să fie egali în fața legii (indiferent de CHF, EUR, USD sau RON).
9. Sa nu ne agitam
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 09.03.2015, 15:46)
Daca un avocat care a avut ceva succese pe partea cu comisioanele abuzive (Piperea) pierde un proces tras de par (conversie credite la curs istoric) atunci, gata, adio justitie independenta.
Sunt debitor cu credit in CHF (intamplator la aceeasi banca cu care s-a pierdut procesul). Si nimic nu m-ar bucura mai mult decat sa platesc mai putin. Dar:
- despre chestia ca justitia e independenta putem dezbate mult si bine
- poate ca unii judecatori sunt slab pregatiti, poate altii sunt corupti sau coruptibili
- dar adevarul aici e la mijloc: conversia la curs istoric e o chestie trasa de par. Nimic din ce spune Piperea nu ma convinge (de aia nici nu m-am bagat in proces)
- da, bancile nu ne-au informat despre riscurile cursului. Dar si noua ne-a convenit sa luam un credit in CHF cand nu ne incadram la EURO. Si l-am fi luat chiar daca ne informau. Asa erau vremurile in 2006-2008
- da, nu e corect acum sa platim dublul ratelor de acum 7-8 ani, dar asta e un argument "de suflet", nu juridicsau economic
1. 9.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2015, 16:31)
  Lucram sub acoperire acum?... Pana acum eram toti "egali în fața legii (indiferent de CHF, EUR, USD sau RON)", vezi Cristi C.(si el cu un start-up favorabil celor cu credite CHF, apoi, razgandindu-se, toarna false contraargumente de tipul "gradul de indatorare diferit"), sau deponenti. Mai nou suntem chiar debitori CHF. Se plateste mai bine la casierie postarea de tipul acesta? Stii cu ce m-ai convins. Chestia cu "argumentul de suflet"... Ridicol!
  9.2.  Gradul de îndatorare este diferit (răspuns la opinia nr. 9.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 16:53)
  Chiar dacă poate toți debitorii CHF au avut inițial, la momentul acordarii creditului, chiar 60% sau 70% din veniturile nete (depinde de bancă), deci se poate susține că a fost un plafon fix, în timp aceste venituri s-au modificat. Cineva poate a fost promovat și salariul a crescut cu 20%. Iar altcineva a avut partenerul devenit șomer și o scădere cu 40% a venitului familiei. Gradul de toleranță a creditului (deci gradul de îndatorare) a început să varieze imediat ce creditul a fost acordat.
  9.3.  Adica?! (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de Costica în data de 09.03.2015, 17:02)
  "Un proces tras de par"? Zau?! Polonia, Ungaria, Austria si Curtea Europeana "au tras de par" clauzele abuzive, dand dreptate consumatorilor si obligand bancile sa ia masuri in favoarea consumatorilor? Ti se pare corect sa platesti dublu datorita unui risc pe care nu l-ai putut prevedea la momentul incheierii contractului? Stii, de multe ori afirmam ca suntem in situatia asta proasta doar datorita unor specimene care au pus mana pe tara, dar acuma imi dau sema ca mai este mult pana departe, ca mai avem si noi, ca simpli cetateni, un drum lung de aprcurs pana cand vom intelege democatia si vom fii contienti de drepturile pe care le detinem.
  9.4.  Cum ziceam, sa nu ne agitam (răspuns la opinia nr. 9.3)
  (mesaj trimis de Radu Mischie în data de 09.03.2015, 19:03)
  Sa o luam pe rand:
  - mi-as dori sa fiu pe lista de plata a bancilor, dar nu e asa, dimpotriva, nu am nici o legatura, directa sau prin membrii de familie, cu sistemul bancar
  - cum ziceam, una sunt procesele pe clauze abuzive si alta sunt cele pe conversie la curs istoric
  - la clauzele abuzive, bancile au fost nesimtite si, pe buna dreptate, s-a castigat in instanta impotriva lor. Sa nu uitam insa ca s-au si pierdut procese, inclusiv pe clauze abuzive
  - da, de acord, bancile au fost nesimtite si cu creditele in CHF. In goana lor dupa profituri, ne-au prezentat aceste credite ca fiind sigure, etc, iar noi le-am luat. De acord, nu tinem partea bancilor nici aici
  - numai ca aici trebuie sa fim oarecum corecti si sa spuneam ca si noi am fi luat creditele alea, chiar daca ne avertiza banca de nu stiu ce risc. Pentru ca vroiai sa iei credit, te incadrai la CHF (si nu si la EUR), pentru ca cresteau preturile de la o saptamana la alta si nu-ti permiteai sa astepti si pentru ca nu te-ai fi gandit niciodata ca va veni criza si va creste CHF in asa mare masura
  - da, nu e corect sa platim aproape dublul ratei. E normal sentimentul de revolta.
  Din pacate, juridic lucrurile nu sunt atat de simple:
  - la clauzele abuzive poti, spre exemplu sa spui ca nu e corect ca banca sa schimbe dobanda cum vrea ea. Sunt si prin legislatie chestiuni care sa iti spuna cand sunt abuzive. De aia s-a si castigat. Si de aia s-a mai si pierdut, ca unele clauze nu au parut judecatorilor atat de abuzive (daca au avut dreptate sau nu, e altceva)
  - la conversie la curs istoric, insa, nu prea sunt multe argumente juridice puternice
  - trebuie sa intelegeti ca judecatorii nu sunt intotdeauna cei mai pregatiti, iar ca sa dea o sentinta in favoarea ta intr-o chestie de genul asta, trebuie sa le dai argumente super-solide, sa nu mai aiba loc de intors
  - din pacate, argumentele pentru conversie nu sunt foarte solide, in ciuda a ceea ce vrem noi sa credem
  - nimeni nu va converti creditul la valoare istorica doar pe incalcarea acelei obligatii de informare - e prea putin ca argument pentru judecator
  - cazul unguresc castigat la CJUE nu e relevant pentru creditele in CHF. Nu e locul aici sa dezbatem, el are in vedere o ipoteza care nu prea se regaseste in contractele de credit din Romania
  - alte teorii - nominalism monetar si impreviziune sunt interpretabile si cu dus si intors. Spre exemplu, Piperea nu a folosit deloc (a spus-o el) teoria impreviziunii in procesele lui pe conversie. Iar pe nominalism monetar (argument pentru care Tribunalul Ialomita si Curtea de Apel Bucuresti au respins o cerere de conversie) a dat niste interpretari pe care nu le-am inteles si care nu m-au convins. Adaugati aceste neclaritati unui judecator uneori insuficient pregatit si veti vedea de ce un proces pe conversie nu tine
  - in Ungaria procesul de conversie a fost impus de stat. Si nici acolo n-au mers pe obligarea la conversie automata, ci pe posibilitatea rambursarii anticipate la curs istoric (ceea ce pe noi nu ne ajuta, ca nu avem banii de rambursare acum, nici la curs istoric, preturile au scazut si nu mai putem lua credit cu ipoteca pe apartament).
  Deci, sa nu ne agitam. Piperea a avut succese, dar si esecuri. Si nu este infailibil. Multora le place sa creada ce spune el pentru simplul motiv ca el este singurul care spune ce vor ei sa auda. Cand auzi bancile cum spun ca au dreptate si il auzi pe Piperea dand in ele, normal ca te bucuri si il crezi. Dar asta nu inseamna ca el are mereu dreptate.
  Ii sfatuiesc pe toti cei de aici sa deschida ochii la diversele procese de negociere colectiva pe care fie grupul mare de clienti CHF, fie grupuri de clienti ai fiecarei banci incearca sa le initieze. Oamenii aceia se chinuiesc sa puna pe roate ceva palpabil, alaturati-va lor, cu sperante realiste, si nu stati si comentati aici fara a face nimic altceva. Actionati, nu doar va plangeti.
10. O NOUA TEAPA !
(mesaj trimis de Cristian în data de 09.03.2015, 18:12)
In momentul de fata dolarul creste doar pe baza a doua elemente, evolutia economiei americane si deprecierea euro (efect al programului de achizitii obligatiuni al BCE).
Va urma, nu peste mult timp, decizia de crestere a dobanzii de politica monetara in SUA, ca al treilea element, moment in care va incepe adevarata apreciere a dolarului.
Sunt convins ca cei care se refugiaza acum in francul elvetian, unde platesc dobanda negativa, se vor duce rapid pe dolar, deci devine previzibila scaderea cotatiei francului !
NU ACCEPTATI CONVERSIA IN LEI a creditelor ! Pierdeti in prima faza prin conversia cu discount(ati platit x ani si raportat la leu veti avea o datori mult mai mare) iar ulterior la intrarea in zona euro veti mei fi tepuiti inca o data !
Cereti sa ramaneti in franc si sa va dea o reducere la soldul in franci !
1. 10.1. De tinut minte (răspuns la opinia nr. 10)
  (mesaj trimis de Radu Mischie în data de 09.03.2015, 19:13)
  O sa tin minte chestiunea asta, mi se pare unul din cele mai inteligente si mai de luat seama lucruri spuse pe aici. Pare un scenariu plauzibil. Cere insa un pic de rabdare, iar unii s-ar putea sa nu o aiba (sau sa nu-si permita sa o aiba).
  10.2. Se poate să fie inteligente dar și confuze (răspuns la opinia nr. 10.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 09.03.2015, 21:03)
  Pentru că se confundă în comentariul 10, ratele dobânzilor băncii centrale (negative) cu dobânzile comerciale la depozite în bănci.
  
  O bancă românească are 0% dobândă la depozitele CHF ale clienților persoane juridice. Credit Suisse are până la 0.75%.
11. Credit ISARESCU
(mesaj trimis de Cristian în data de 09.03.2015, 18:18)
Am uitat de subiect si revin.
In declaratia de avere se trece suma echivalenta in euro !!!!!!
Daca nenea Isarescu a luat un credit in CHF de la VB, in valoare de 200.000 euro, pe care l-a refinantat in 2007?
In declaratia lui de avere apare un credit de la VB cu valoarea exprimata in euro.. dar daca era in CHF ?
Nu cumva a stiut ce urmeaza si a folosit informatia de serviciu in interes personal, refinantand creditul exact inainte de criza, in 2007 ?
Iar restul ... cu mila..
12. O constatare
(mesaj trimis de New yo în data de 09.03.2015, 19:07)

Debitor: "Oamenii îşi pierd încrederea în justiţie"
Saracii debitori! s-au lasat tentati de promisiunile lui Mafalda Piperea care, probabil, a aranjat cateva sentinte cu colegi judecatori si asa a inceput nebunia......
A crezut ca se poate rezolva o asemenea situatie facand presiune pe justitie cu amaratii in strada, cu pareri in presa si seara pe ecrane; acum s-a ajuns ca sarmanii sa-si piarda banii pe avocet si sa nu-si mai poata achita nici cate putin ca mai inainte.
Dormi linistit domnule Piperea?
1. 12.1. o alta constatare (răspuns la opinia nr. 12)
  (mesaj trimis de haiducul Piperea în data de 09.03.2015, 23:38)
  Daca aranjam ,,ceva" castigam procesul tinere bancher, asa ca abtine-te .
  Oare avocatii bancilor sunt cei curati ca lacrima .....
  O sa castigam cu siguranta si fondat spre deliciul BNR .
13. Sala horilor
(mesaj trimis de Salahoru în data de 09.03.2015, 23:02)
Eu nu mai platesc nimic si va invit sa faceti la fel toti cu CHF.
Faliment la banci intr-un an. URAAAA !!!!