MJ a demarat procedura de desemnare a firmelor care vor face studii de impact pe Coduri

Procedura de licitaţie pentru desemnarea consultantului care va efectua studiile de impact pe cele patru coduri juridice se află în faza de "evaluare a expresiei de interes", a declarat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Băncii Mondiale, Iolanda Stăniloiu.

Pentru desfăşurarea procedurii de licitaţie privind alegerea consultantului care va face studiile de impact asupra Codurilor va fi folosită o parte din valoare împrumutului obţinut de Ministerul Justiţiei pentru reforma în justiţie, de 110 milioane de euro. Suma exactă nu poate fi estimată, deocamdată, deoarece procedura este în curs de desfăşurare şi, în plus, este confidenţială, a declarat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Băncii Mondiale, Iolanda Stăniloiu. Urmează o "preselecţie", în cadrul căreia Ministerul Justiţiei va alege câteva dintre firmele înscrise care îndeplinesc termenii de referinţă, adică ce se urmăreşte prin realizarea studiilor de impact, iar apoi va avea loc selecţia propriu-zisă, a explicat purtătorul de cuvânt al Băncii Mondiale, pentru NewsIn.

Firmele au putut să-şi exprime interesul privind realizarea studiilor de impact pe Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedră Penală şi Codul de Procedură Civilă până pe 10 septembrie, potrivit unui document al Ministerului Justiţiei care se adresează firmelor interesate.

Ministerul Justiţiei (MJ) precizează în documentul aflat în atenţia posibililor candidaţi la procedura de licitaţie că obiectivul constă în asistarea MJ pentru pregătirea intrării în vigoare a celor patru Coduri, prin estimarea efectelor din punct de vedere economic, financiar, al resurselor umane şi instituţional. Asistarea presupune analizarea proiectelor de Coduri, prin comparaţie cu ordonanţele în vigoare, realizarea unor simulări şi consultarea specialiştilor, identificarea schimbărilor impuse de noile Coduri din punct de vedere economic, financiar, instituţional şi al resursei umane, evaluarea, în cooperare cu experţi, a necesităţilor oamenilor şi cheltuielile, se arată în documentul MJ. De asemenea, consultantul ales în final trebuie să formuleze concluzii, propuneri şi orice sugestii către MJ şi instituţii din România.

Ministerul Justiţiei indică mai multe criterii care trebuie respectate de candidaţi. Consultantul trebuie să fie o companie sau un consorţiu cu experienţă în domeniul juridic de minimum 5 ani şi cu posibilitatea de a angaja o adevărată echipă pentru un proiect atât de complex. Experienţa într-un proiect similar dintr-un stat membru sau candidat la UE constituie un avantaj, de asemenea şi cunoaşterea sistemului juridic din România.

Reprezentanţii ONG-urilor cred că declanşarea procedurii de licitaţie s-a făcut destul de târziu.

Preşedintele Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a declarat pentru NewsIn că studiile de impact nu mai sunt pe proiectele de Coduri (n.r. "draft codes", cum se indică în documentul Ministerului Justiţiei), ci pe Coduri. "Dacă în timpul studiului se constată că ceva nu este bine, Codurile vor trebui refăcute pentru a putea fi implementate, ceea ce implică noi sume de bani", a spus Iorgulescu. "Este o mare păcăleală, contribuim la restituirea unui împrumut pentru ceva ce trebuia făcut mai demult", a mai declarat preşedintele CRJ, pentru NewsIn. Georgiana Iorgulescu apreciază că licitaţia trebuia făcută cu un an şi jumătate în urmă, în condiţiile în care, fiind abia în faza intenţiei, licitaţia se va finaliza anul viitor, când mai mult ca sigur vor fi adoptate şi Codurile de procedură.

Preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, consideră, de asemenea, că este "foarte târziu". Danileţ vorbeşte despre o altă lacună privind implementarea Codurilor, şi anume trainingurile de pregătire al magistraţilor şi avocaţilor. "N-am beneficiat de trainiguri de pregătire, având în vedere situaţia financiară. Dar cu toţii, avocaţi, judecători, procurori, trebuie să trecem printr-o informare rapidă. În afară de studiile de impact, ne trebuie traininguri intense de pregătire în acord cu necesităţile noilor Coduri", a declarat preşedintele SoJust, pentru NewsIn.

Ministerul Justiţiei a cerut, în vara acestui an, sprijin de la Banca Mondială pentru realizarea unor studii de impact, deşi reprezentanţii instituţiei au declarat că studiile există, iar MJ a fost criticat pentru OUG nr 61, ce elimină aceste studii pentru legi pe care Guvernul îşi asumă răspunderea.

Banii pentru aceste studii de impact pot fi obţinuţi de la Banca Mondială, au declarat în iunie, pentru NewsIn, surse din magistratură, din împrumutul obţinut pentru reforma sistemului judiciar în mandatul Monicăi Macovei la Ministerul Justiţiei, bani care nu au fost, însă, cheltuiţi, până acum. Astfel, împrumutul acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului este de 110 milioane de euro, la care se adaugă contribuţia Guvernului României de 36,1 milioane de euro. Ministerul Justiţiei a recunoscut în iunie, răspunzând unei solicitări NewsIn, că România plăteşte deja dobândă pentru banii împrumutaţi.

Nu este pentru prima dată, însă, când ministerul se gândeşte să folosească pentru Coduri banii de la Banca Mondială. Astfel, pentru Coduri au fost folosiţi bani din împrumutul pentru reforma sistemului judiciar, dar şi printr-un alt proiect al Băncii Mondiale. În total, a fost plătită o sumă de 1,2 milioane de dolari pentru consultanţii care au lucrat pentru proiecte. Printre aceştia se numără actualul ministru Cătălin Predoiu, fostul ministru Valeriu Stoica, Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, sau Flavius Baias, potrivit informaţiilor de pe site-ul Băncii Mondiale.

Anterior adoptării Codurilor de către Guvern, au fost efectuate analize interne privind necesitatea elaborării proiectelor noilor Coduri, concretizate în expunerile de motive, se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei din iunie, la solicitarea NewsIn. Prin ordinul ministrului justiţiei nr. 1062 din 30 martie, a fost instituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care să evalueze impactul noilor coduri. "Guvernul recunoaşte că s-a apucat de studiile de impact după ce societatea civilă a cerut realizarea lor. Guvernul recunoaşte că nu a respectat procedura privind studiile de impact. Conform legii nr. 24/2000, în momentul în care Guvernul transmite proiectele de Coduri în Parlament trebuie să aiba anexate studiile de impact", menţionează Ministerul Justiţiei, în răspunsul dat agenţiei NewsIn.

Grupul de lucru a avut o serie de reuniuni, potrivit MJ, în care s-a stabilit metodologia de lucru şi au fost elaborate chestionarele ce vor fi transmise instanţelor din ţară în vederea transmiterii datelor necesare finalizării studiului, care va sintetiza impactul Codurilor sub aspectul necesităţii şi distribuirii resurselor umane, al infrastructurii şi finanţării. În acelaşi răspuns al Ministerului Justiţiei, se arată că MJ a adresat Băncii Mondiale o solicitare de asistenţă în domeniul studiilor de impact.

Singurul aspect clar era, la acel moment, că "se derulează activitatea de elaborare a termenilor de referinţă în vederea selectării consultanţilor, urmând ca, după definitivarea acestora, să se treacă la următoarele etape prevăzute de procedurile Băncii Mondiale". "În ceea ce priveşte studiile de impact, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a decis iniţierea demersurilor în vederea contractării serviciilor de asistenţă tehnică în vederea realizării analizei de impact a celor patru Coduri. Pentru realizarea acestei analize, în conformitate cu procedurile Băncii Mondiale, se va avea în vedere o perioadă de implementare de aproximativ 12 luni, termenul de finalizare al analizei de impact fiind estimat pentru luna iulie 2010", a precizat Ministerul Justiţiei, la cererea NewsIn.