Moneda Chinei, la nivel record faţă de dolar

Moneda naţională a Chinei, yuanul, a încheiat săptămâna trecută cu cea mai ridicată cotaţie de la momentul la care autorităţile de la Beijing au permis aprecierea acesteia - iulie 2005 - abandonând politica ratei fixe de schimb.

Yuanul a crescut ca urmare a sugestiilor guvernului de la Beijing conform cărora autorităţile ar putea sprijini în continuare aprecierea monedei locale, astfel încât să împiedice supraîncălzirea economiei.

Astfel, vineri, yuanul a atins o cotaţie de 7,9820 unităţi/dolar, comparativ cu 7,9926 unităţi/dolar în ziua anterioară. Acesta a fost cel mai ridicat nivel de la momentul reevaluării ratei de schimb până în prezent. În cursul şedinţei bursiere de vineri, yuanul a oscilat între 7,9845 şi 7,9950 unităţi /dolar, pe piaţa din Shanghai. Banca centrală a Chinei a stabilit, în aceeaşi zi, o paritate de 7,9897 unităţi pentru un dolar.

Amintim că, la data de 25 iulie 2005, banca centrală a Chinei a anunţat că a majorat valoarea yuanului cu aproximativ 2%, de la 8,27 la 8,11 unităţi pentru un dolar american, precizând, de asemenea, că, în fiecare zi, monedei naţionale îi va fi permis să evolueze cu maximum 0,3% în ambele direcţii. De la acea dată şi până în prezent, yuanul s-a apreciat uşor pe piaţa valutară din Shanghai.

Săptămâna trecută, Guvernul de la Beijing a anunţat că economia Chinei a crescut cu 11,3% în trimestrul al doilea, cu mult peste estimări. În aces-te condiţii, analiştii sugerează că guvernul chinez ar putea majora rata dobânzii de referinţă pentru a doua oară, astfel încât să permită yuanului să se aprecieze pentru ca exporturile din China să devină mai scumpe. Rezultatul acestui proces ar fi reducerea livrărilor către exterior, care aduc sume importante economiei Chinei. Aceşti bani sunt orientaţi către investiţii şi generează supraîncălzirea, în continuare, a economiei.

"Suntem îngrijoraţi în privinţa supraîncălzirii situaţiei din China", a declarat Masahiro Kawai, director în cadrul Băncii de Dezvoltare a Asiei. În opinia sa, acum se impun o politică monetară mai restrictivă şi un ritm mai accelerat de apreciere a yuanului.

La rândul său, Banca Mondială avertiza, încă din luna aprilie, că investiţiile mari vor genera multe credite fără acoperire, ceea ce va determina, la un moment dat, o încetinire abruptă a creşterii economiei Chinei (a patra din lume). Chiar autorităţile chineze recunosc că un model economic bazat pe investiţii în exces în capital fix, şi pe exporturi nu este sustenabil.

PIB-ul Chinei este, acum, de 9.140 miliarde de yuani (1.140 miliarde de dolari sau 900 de milioane de euro).

China este deja a patra economie a lumii, câştigând acest loc în defavoarea Marii Britanii. Pe primele două locuri se situează Statele Unite ale Americii şi Japonia.