Ratingul ţării noastre şi al altor câtorva state europene, ar putea fi în pericol în condiţiile unei "aterizări dure" a economiei după perioada de creştere economică, conform unui raport al agenţiei internaţionale de rating Moody"s.
Agenţia a realizat o evaluare financiară a unor state central şi est-europene care se confruntă cu tensiuni macroeconomice în urma unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent şi a creşterii rapide a creditelor din ultimii ani. Kenneth Orchard, analist al agenţiei Moody"s, şi autor al raportului, susţine că "posibilitatea ca aceste dezechilibre să se materializeze <într-o aterizare dură> a crescut din ce în ce mai mult odată cu recentele turbulenţe din pieţele de capital internaţionale."
În urma evaluării, agenţia de rating a realizat o clasificare a acestor ţări, în funcţie de intensitatea unui astfel de impact asupra riscului de ţară, din perspectiva nivelului datoriei şi al lichidităţii. Statele analizate au fost împărţite în trei categorii, caraterizate prin risc redus, moderat respectiv ridicat.
Ţara noastră se află în grupa celor cu risc moderat, alături de Polonia şi Croaţia, ceea ce înseamnă că ratingul de ţară se află sub presiuni moderate.
Stabilitatea financiară guvernamentală a acestor ţări, urmărită de agenţia de rating, s-ar putea deteriora într-un scenariu al "aterizării dure", din cauza scăderii veniturilor fiscale, al suportului acordat băncilor pentru a menţine stabilitatea fiscală, alături de o posibilă depreciere a monedelor naţionale, consideră Kenneth Orchard.
Raporul Moody"s menţionează: "Deşi ne aşteptăm la reacţii din partea autorităţilor, eforturile acestora ar putea fi limitate de dimensiunea şocului, ceea ce ar induce îndoieli referitoare la puterea financiară, pe termen lung, a guvernelor".
Potrivit raportului, fiecare dintre ţări a fost analizată din perspectiva unui scenariu moderat şi unul grav de "aterizare dură".
În ceea ce priveşte estimările legate de datoriile pe care ţara noastră le va acumula, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), agenţia semnalează că, în cazul unui scenariu moderat, datoria ar fi de 13% din PIB, iar pentru un scenariu grav, de 15,7% din PIB.
Raportul apreciază că finanţatea datoriilor reprezină o problemă pentru România şi Ungaria, care sunt cele mai vulnerabile între ţările cu economii mai mari (România, Polonia, Ungaria şi Cehia), fiind expuse la riscuri întrucât baza de investitori interni este mai puţin dezvoltată.
Monica Bărbuleţiu: România este principala destinaţie din Europa de Sud-Est pentru investiţiile străine directe
Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS) ne-a declarat: "România rămane principala destinaţie din Europa de Sud-Est pentru investiţiile străine directe, potrivit unui studiu al binecunoscutei companii de consultanţă şi audit Ernst&Young". Domnia sa mai menţionează că ţara noastră se află astfel pe prima poziţie în regiune, circa 52% dintre potenţialii investitori intervievaţi în cadrul studiului "Southeast Europe Attractiveness Survey", indicând această piaţa ca principală destinaţie pentru investiţii. Vicepreşedintele ARIS susţine: "După numarul şi importanţa proiectelor pe care le avem în derulare pot spune că, din potrivă, tot mai mulţi investitori mari se indreaptă către România. De asemeni, avem aproape zilnic intâlniri cu delegaţii străine care
Lucian Anghel: agenţiile internaţionale de rating sunt prea pesimiste
Lucian Anghel, economist şef al BCR, consideră că agenţiile internaţionale de rating sunt prea pesimiste, iar prognozele pe care acestea le-au realizat au fost greşite în mod constant. Cu toate acestea, influenţa pe care ele o au se reflectă asupra investitorilor care plănuiesc să intre pe piaţa românească, este de părere economistul şef al BCR. Domnia sa ne-a declarat că investitorii deja existenţi au putut observa o creştere a dividendelor anuale în ultimii doi ani de 40%, ceea ce înseamnă profituri considerabile. Pe de altă parte, agenţiile de rating au dreptate, consideră domnul Anghel, în ceea ce priveşte două mari probleme ale ţării noastre, care trebuie rezolvate: deficitul de cont curent şi inflaţia. Domnia sa este de părere că, pesimismul agenţiilor, determinat şi de criza subprime, este însă de înţeles, ele nefiind penalizate pentru pesimism, ci mai degrabă pentru eventualul optimism. Problema se pune însă, în opinia economistului BCR, cine supraveghează aceste agenţii, întrucât, în momentul faţă ele sunt total independente.