Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat, ieri, numirea lui Mikhail Mishustin pentru funcţia de şef al Guvernului, la o zi după demisia-surpriză a Guvernului şi anunţarea unor revizuiri constituţionale, scrie Ria Novosti.
Astfel, 383 de deputaţi ruşi au fost pentru candidatura lui Mishustin, iar 41 de parlamentari s-au abţinut. Nimeni nu a declarat că este împotriva acestei decizii.
În răspuns, Mishustin le-a mulţumit deputaţilor pentru sprijinul acordat.
La rândul său, partidul de guvernământ din Federaţia Rusă şi-a exprimat ieri susţinerea faţă de candidatul desemnat de Vladimir Putin să devină premier, relatează Reuters.
Schimbările la cel mai înalt nivel din interiorul Rusiei sunt văzute drept o strategie pe care Putin vrea să o pună în aplicare pentru asigurarea viitorului său politic, după terminarea mandatului în 2024. Vladimir Putin a dominat politica rusă, ca preşedinte sau ca prim-ministru, timp de două decenii.
Mishustin, în vârstă de 53 de ani, a condus serviciul fiscal al ţării unde a câştigat aprecieri pentru îmbunătăţirea eficientă a colectării impozitelor.
Criticii l-au acuzat vreme îndelungată pe Putin, care de altfel este un fost ofiţer KGB, că a complotat să rămână într-o anumită măsură la frâiele puterii după terminarea mandatului său şi să continue să conducă ţara, care este, de asemenea, una dintre cele două mari puteri nucleare ale lumii.
Propunerile de reformă constituţională, pe care Putin le-a propus miercuri şi a sugerat să fie supuse unui referendum, i-ar permite să beneficieze de un rol sporit ca prim ministru după 2024 sau un nou rol de şef al Consiliului de Stat.
• Hochei pe gheaţă
Actualul Premier în vârstă de 53 de ani este un inginer care a făcut o îndelungată carieră de funcţionar de rang înalt în mai multe agenţii guvernamentale înainte să preia conducerea unui fond de investiţii, în 2010, la serviciul de impozite, pe care l-a transformat în profunzime.
Apreciat de Vladimir Putin, un fan ca şi el al hocheiului pe gheaţă, el este un bard al modernizării şi digitalizării Rusiei.
Fostul premier Dmitri Medvedev urmează să rămână preşedinte al partidului, un semn care arată că acest fidel între fideli ai şefului statului nu este scos din sistem.
Desemnarea lui Mishustin vine după demisia-surpriză a Guvernului, în urma unui discurs al lui Vladimir Putin în care a anunţat o reformare a Constituţiei, care urmează să acorde mai multă putere Parlamentului, păstrându-se totodată caracterul prezidenţial al sistemului pe care-l conduce de 20 de ani.
Fără să piardă timp, un grup de lucru - care a fost însărcinat să pregătească aceste schimbări - s-a reunit joi şi a decis. Între cele 70 de personalităţi care-l alcătuiesc se află câteva nume surprinzătoare - ca al scriitorului Zahar Prilepin, cunoscut prin faptul că a luptat în estul Ucrainei, sau starul săriturii cu prăjina Elena Isinbaieva.
• Anemie economică
În mandatele sale din 2000 în 2008, preşedintele rus a numit deja la şefia Guvernului oficiali puţin cunoscuţi, precum Mihail Fradkov în 2004, care era la acea vreme ambsadorul rus la Uniunii Europene (UE).
Însă anunţurile de miercuri sunt interpretate atât de analişti, cât şi de opozanţi ca proba faptului că preşedintele organizează perioada de după 2024, data încheierii actualului său mandat. Putin a rămas până în prezent foarte evaziv cu privire la intenţiile pe care le are şi nu a evocat vreodată vreun succesor.
El a apreciat, miercuri, că Rusia are o sete de "shimbări" şi că este "matură" pentru un sistem în care Parlamentul să aibă o greutate mai importantă.
Propunerile de reformă expuse de Putin vizează, de asemenea, o consolidare a guvernatorilor regionali, interzicerea ca membrii Guvernului şi judecătorii să dispună de un permis de sejur în străinătate şi obligarea oricărui candidat în alegerile prezidenţiale să fi trăit în ultimii 25 de ani în Rusia.
Şeful statului îşi păstrează dreptul de a destitui orice membru al Guvernului şi de a numi şefii tuturor structurilor în domeniul securităţii.
Plecarea lui Dmitri Medvedev intervine în contextul în care fostul premier stagna la un nivel de popularitate de 30-35% - faţă de 70% în cazul lui Putin -, pe fondul unei anemii economice şi unui nivel de trai scăzut.
Kremlinul s-a confruntat în vară cu cea mai mare mişcare de contestare, puternic reprimată, de la revenirea în 2012 a lui Vladimir Putin la preşedinţie. Candidaţii puterii au suferit ulterior o lovitură în alegerile locale la Moscova.
1. Nu s-aude???
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2020, 15:24)
Parlamentarii??? Pauză de alăptare???
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2020, 18:51)
Tango degeaba!.