MOŢIUNEA CU BUCLUC Lovitura de Palat a USRPLUS a eşuat

Parlamentarii USRPLUS au încercat, ieri, cu prilejul citirii moţiunii de cenzură pe care au depus-o cu cei de la AUR împotriva guvernului Cîţu, să dea o lovitură de Palat... parlamentar. De la tribuna Parlamentului, Ionuţ Moşteanu, liderul grupului deputaţilor USRPLUS, a solicitat plenului să stabilească şi un calendar al dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, în limita cadrului constituţional, care stipulează la art.113 aliniat 3 că moţiunea se dezbate în termen de trei zile de la data la care a fost prezentată.

După lungi contre cu Florin Roman, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, care a ţinut morţiş să conducă şedinţa de plen, deşi la prezidiu se afla şi Anca Dragu, preşedintele Senatului, al doilea om în stat, şi după ce reprezentanţii AUR au reuşit să îi tragă la propriu scaunul liderului deputaţilor liberali şi să îl îndepărteze de la microfon, Ionuţ Moşteanu şi-a văzut doar o parte din dorinţă realizată: supunerea la vot a propunerii sale de modificare a ordinii de zi aprobată de Birourile Permanente Reunite.

Numai că la vot, lovitura de Palat încercată de grupul USRPLUS a eşuat, deoarece parlamentarii PSD şi PNL au făcut front comun şi cu 216 voturi contra, faţă de 117 voturi pentru, au respins stabilirea de către plenul Parlamentului a unui calendar privind dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură.

"Prin acest vot s-a demonstrat din nou că s-a format USL, alcătuită din PSD şi PNL", a afirmat, imediat după vot, Ionuţ Moşteanu.

Practic, ce s-a întâmplat ieri în plenul reunit al Parlamentului a fost o urmare a tensiunii ce domină scena politică de la declanşarea crizei în rândul coaliţiei de guvernare, precum şi o urmare a declaraţiilor făcute în prima jumătate a zilei de liderii partidelor politice reprezentate în Legislativ.

La şedinţa Birourilor Permanente Reunite premergătoare şedinţei de plen, reprezentanţii UDMR au propus ca un calendar privind dezbaterea şi votul moţiunii să fie stabilit după ce Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la sesizarea trimisă de către Guvern referitoare la depunerea moţiunii de cenzură şi la momentul trimiterii ei către Palatul Victoria.

Cu majoritate de voturi, BPR a decis ca ieri să fie citită moţiunea în plenul Parlamentului şi a amânat stabilirea unui calendar privind dezbaterea şi votarea ei.

Imediat după şedinţa BPR, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PNL, a declarat: "Nu am votat această propunere. Această propunere şi decizie luată de BPR este profund neconstituţională. Colegii să-şi aducă aminte anul 2020, invocarea declanşării conflictului juridic de natură constituţională nu poate să oprească moţiunea de cenzură. Ca premier al PNL, în august 2020, când PSD a iniţiat moţiune de cenzură împotriva Cabinetului pe care îl conduceam, eu însumi am invocat un conflict juridic de natură constituţională. În cuprinsul deciziei CCR a spus foarte clar că Parlamentul a procedat corect în derularea procedurii moţiunii de cenzură. Nu îi înţeleg pe colegii care au votat azi, cum au putut vota aşa în lumina deciziilor CCR. Cu atât mai mult cu cât există o altă decizie a CCR cu referire la termenul constituţional: după 3 zile de la citire. (...) Eu nu voi accepta niciodată o înţelegere pe masă sau pe sub masă cu PSD. Nu vreau să cred că poziţionarea de azi a PSD e dictată de discuţii cu colegii mei din PNL. PSD care le spune alegătorilor că sunt anti-putere, dar amână votul la moţiunea de cenzură. E ceva de Kafka".

• Florin Cîţu: "Dacă CCR ne dă dreptate, preşedintele Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului trebuie să plece din funcţie"

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a spus ieri: "Tertipurile vor continua şi au continuat şi azi, astfel încât la propunerea UDMR s-a votat amânarea dezbaterii şi votului până după decizia CCR. Analizăm posibilităţi, dar această aşteptare pentru decizia CCR nu se întemeiază pe niciun articol din Constituţie".

Viceliderul grupului senatorilor AUR, Rodica Boancă, a anunţat că parlamentarii formaţiunii sale politice vor sesiza CCR cu privire la calendarul moţiunii de cenzură stabilit de Birourile Permanente Reunite, care prevede amânarea dezbaterii şi votului până la decizia Curţii cu privire la conflictul dintre Guvern şi Parlament, pe considerentul că această decizie încalcă prevederile consituţionale.

Referitor la sesizarea CCR depusă de Guvern, după şedinţa de ieri a Executivului, premierul Florin Cîţu a precizat: "Dacă decizia CCR ne dă nouă dreptate, voi cere demisia preşedintelui Camerei Deputaţilor (n.red. - Ludovic Orban) şi preşedintelui Senatului (n.red. - Anca Dragu) pentru încălcarea legii. Cred că am văzut alianţa în care era şi USR când a fost decizia pentru Avocatul Poporului, toată lumea a spus atunci aşteptăm decizia CCR, atunci era şi USR şi era de acord. (...) Să aflăm decizia şi procedura merge mai departe. Nu văd aici nicio problemă. Dacă CCR ne dă dreptate preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului trebuie să plece".

Moţiunea de cenzură depusă de USRPLUS şi AUR şi intitulată "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!", a fost citită, ieri, în plenul Parlamentului de deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu.

Conform documentului semnat de senatorii şi deputaţii celor două formaţiuni politice, ţara "este condusă în acest moment de un guvern care nu mai are legitimitate politică pentru că îi lipseşte susţinerea unei majorităţi parlamentare".

• Semnatarii moţiunii: "Florin Cîţu nu mai îndeplineşte condiţiile morale şi legale pentru ocuparea funcţiei de prim-ministru"

Textul moţiunii aminteşte despre perioada dificilă din punct de vedere economic şi social prin care trece România şi faptul că ne confruntăm cu riscuri şi ameninţări pe termen scurt şi mediu, care ţin de criza de sănătate publică generată de pandemia de Sars-Cov 2 şi de mediul economic instabil cauzat de creşterile generalizate de preţuri la numeroase produse şi servicii de bază, de la energie şi până la materialele de construcţii.

Textul moţiunii de cenzură arată: "Din păcate, premierul Florin Cîţu şi cei care îl susţin au arătat unei ţări întregi că interesele de grup sau de partid sunt mai presus decât interesele ţării. Pentru a obţine sprijinul necesar alegerii în funcţia de preşedinte al PNL, Florin Cîţu a imaginat şi pus în aplicare un plan de finanţare a primarilor liberali cu bani de la bugetul naţional. Fără să instituie criterii clare de selecţie a proiectelor, de monitorizare şi auditare a acestora, Planul naţional de investiţii Anghel Saligny este doar o puşculiţă de partid. Pentru punerea în aplicare a acestei scheme de influenţare a votului la congresul PNL, Florin Cîţu a demis ministrul Justiţiei şi a numit imediat un interimar care să-i execute ordinele. Îl încurcau procedurile legal-administrative ce trebuiau urmate, aşa cum se face într-un stat de drept. Are România nevoie de investiţii? Cu siguranţă da. Dar la un plan naţional trebuie să aibă acces orice comunitate locală, indiferent de culoarea politică a primarului. Trebuie să ieşim din logica relaţiilor de cumetrie şi a baronilor locali pentru a construi o societate şi o ţară în care să se regăsească fiecare cetăţean şi în care accesul la sursele publice de investiţii să se facă pe bază de merit şi competenţă, nu pe baza carnetului de partid al primarului".

Semnatarii textului consideră că premierul Florin Cîţu nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru funcţia publică deţinută, mai ales că a ascuns problemele pe care le-a avut, în urmă cu 20 de ani, cu justiţia în SUA, unde a fost încarcerat şi unde nu a restituit sumele de bani împrumutate, şi că şi-ar fi favorizat familia în cazul unei împroprietăriri cu păduri, pe care ulterior le-ar fi tăiat, conform celor de la AUR şi USRPLUS.

De aceea, reprezentanţii celor două partide politice parlamentare consideră că guvernul condus de Florin Cîţu trebuie demis şi că ţara are nevoie de o nouă guvernare, legitimată prin votul Legislativului şi în a cărui componenţă să nu se regăsească persoane cu un trecut penal.

La finalul şedinţei de plen de ieri, deputatul George Simion, copreşedintele AUR, le-a solicitat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să convoace un plen reunit al Parlamentului, marţi, 14 septembrie, pentru dezbaterea şi exprimarea votului cu privire la moţiunea de cenzură.