Moţiunea de cenzură a PNL vizează scandalurile de corupţie şi "guvernarea minciunii"

Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL, intitulată "Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii", se concentrează pe acţiunile premierului Victor Ponta, acuzat de corupţie, ipocrizie, atitudini împotriva justiţiei şi de folosirea resurselor bugetare în scop electoral, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

Actualul executiv este acuzat de liberali că duce ţara noastră în orizontul "întunecat şi corupt" din perioada 2001-2004, dar şi din perioada dinainte de 1989, "când un partid unic acaparase întreaga ţară".

"Guvernul Ponta 3 duce România nu spre orizontul deschis şi european al anilor 2014-2020, ci spre cel întunecat, corupt şi de stagnare economică din perioada 2001-2004, ba chiar şi spre anii de dinainte de 1989, când un partid unic acaparase întreaga ţară. Românii vor democraţie, nu restauraţie, motiv pentru care avem astăzi obligaţia constituţională şi morală de a retrage sprijinul politic acordat acestui Guvern şi de a-l trimite direct la coşul de gunoi al istoriei", se arată în textul moţiunii.

În document, Victor Ponta este acuzat de faptul că a evitat să se pronunţe asupra evenimentelor din Ucraina, având o atitudine non-combativă în raport cu Rusia.

"În mod absolut ciudat, şeful Guvernului României a evitat să se pronunţe ferm împotriva practicilor de forţă, alarmante, reînviate, ale Rusiei şi, mai grav, a evitat, pe de altă parte, orice întâlnire cu trimişi americani de rang înalt la Bucureşti (...) Deşi un premier tânăr, a dovedit prin atacurile sale publice, virulente, la adresa statului de drept, dar şi prin tăcerile sale semnificative pe marginea unor subiecte că s-ar potrivi mai bine statutului unui premier comunist, în care Partidul să aibă totul şi să le decidă pe toate, inclusiv în justiţie", susţin semnatarii moţiunii de cenzură.

De asemenea, este abordat cazul preşedintelui CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, suspectat de procurorii DNA de trafic de influenţă întreprins din cabinetul premierului.

"Victor Ponta nu numai că nu a dezminţit niciodată traficul de influenţă făcut de penalul Duicu în biroul domniei sale, de la Palatul Victoria, dar s-a şi solidarizat cu acesta când a fost întrebat de presă despre arestarea lui", se arată în textul moţiunii, precizându-se că în cazul Duicu ar fi trebuit să se ajungă la demisia din funcţie a lui Ponta.

Parlamentarii PNL susţin că atitudinea prim-ministrului "demonstrează că este prizonierul baronilor PSD, devenind parte a sistemului de corupţie generat de baroni".

"Pentru premierul Victor Ponta, statul de drept reprezintă o simplă metaforă utilizată doar la nivel declarativ şi pe site-urile de socializare, şi nu un obiectiv ferm de consolidare a instituţiilor statului, mai ales a celor care ar trebui să combată flagelul corupţiei. De câteva luni încoace, Victor Ponta a îmbrăcat haina aroganţei în politică. Acest mod de guvernare aminteşte de perioada 2001-2004, când România era condusă de acelaşi profil de prim-ministru arogant, braţ la braţ cu baronii roşii, în fruntea unui partid-stat care a secătuit resursele economiei româneşti", se mai precizează în document.

Liberalii sunt de părere că, dintre cele două măsuri solicitate Guvernului, neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS cu 5%, Ponta a ales doar prima măsură, care este una "cosmetizată": "Aţi ales să adoptaţi numai una dintre cele două măsuri, pe cea care deranjează cel mai puţin şi doar temporar cadrul fiscal-bugetar, nu însă şi pe cea mai importantă - reducerea CAS - care ar fi avut menirea să reducă povara fiscală asupra muncii. Nici gând despre adoptarea lor la pachet, aşa cum aţi promis".

Totodată, iniţiatorii moţiunii îl acuză de premier de faptul că a minţit, a tratat cu indiferenţă şi a sfidat o decizie luată la nivelul Camerei Deputaţilor în privinţa reducerii CAS, prin adoptarea unei rezoluţii politice.

"Un premier care foloseşte cadrul fiscal-bugetar drept paravan pentru incompetenţă, aceasta este cea mai mare îngrijorare economică pentru România, după un an 2013 bun din punct de vedere economic (...) Victor Ponta a ratat într-un mod nepermis şansa de a stimula creşterea economică în România. După ce economia s-a stabilizat macroeconomic şi a fost consolidată fiscal-bugetar, în România existau cele mai bune condiţii pentru a se implementa măsuri de relaxare fiscală pentru relansarea economică, în vederea stimulării creşterii economice sustenabile, creării de noi locuri de muncă şi creşterii puterii de cumpărare a populaţiei", relatează PNL.

În plus, liberalii opinează că, pentru fiecare punct procentual pe care Guvernul Ponta "refuză să-l ia de pe umerii întreprinzătorilor, sunt menţinute zeci de mii de locuri de muncă în zona gri a economiei, în speranţa că fondurile derulate în această zonă vor ajunge mai lesne în buzunarele clientelei politice".

Potrivit semnatarilor, cea mai bună dovadă a direcţionării resurselor bugetare în scopuri electorale este modul în care va fi utilizată acciza suplimentară la carburanţi, de 7 eurocenţi, care "se va duce în sacul fără fund al bugetului de stat de unde vor fi alimentaţi baronii PSD", iar nu pentru construcţia de autostrăzi.

"În timp ce fiecare baron mai colorează câte o autostradă pe hartă şi Guvernul aprobă memorandumuri secrete despre utilizarea banilor europeni pentru autostrăzi, MasterPlanul General de Transport este ţinut bine ascuns sub pretextul unei consultări publice, pentru a alege proiectele", mai susţin iniţiatorii moţiunii de cenzură.

Alt subiect abordat în document priveşte legea primei intabulări a terenurilor agricole, respinsă de Camera Deputaţilor prin votul PSD.

"Legea primei intabulări a fost unul dintre obiectivele cu care premierul Ponta a defilat în campanie alături de alţi fruntaşi PSD, iar atunci când au avut de dovedit, prin vot, că a fost un angajament ferm, au ales din nou dublul limbaj şi minciuna, anulând dreptul a patru milioane de proprietari de a beneficia gratuit de această prevedere. Minciuna premierului Ponta cu lipsa fondurilor bugetare prin care să fie susţinută aplicarea intabulării gratuite este o mostră de ipocrizie ieftină", mai precizează documentul.

Totodată, moţiunea de cenzură aduce în discuţie legea amnistiei şi graţierii, faţă de care PNL a solicitat să fie supusă votului şi respinsă: "Fără îndoială, promisiunea făcută fraţilor de sânge pesedişti este adoptarea legii amnistiei şi graţierii. Aşteptaţi doar momentul oportun să o treceţi de Parlament şi să vă demonstraţi astfel loialitatea faţă de baronii omnipotenţi din PSD. Există prea multe dovezi grăitoare ale pactului făcut pentru salvarea baronilor roşii aflaţi la ananghie. În timp ce întreaga lucrare guvernamentală şi de partid slujeşte doar acestui scop, încercaţi să ne convingeţi şi să convingeţi o lume întreagă că preocuparea principală este, în fapt, relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă. Nimic mai fals şi mai ipocrit! Mimaţi grija pentru evoluţia economiei şi pentru soarta românilor, când, de fapt, nu ştiţi cum să scoateţi cămaşa cu toate scandalurile de corupţie care vă macină partidul şi compromit imaginea României în ochii partenerilor externi".

Tot astăzi, vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu a anunţat că textul moţiunii de cenzură are 214 semnături, inclusiv din partea PDL şi PPDD, dar nu şi de la PMP, menţionând că textul negociat cu liderii PDL va fi depus mâine în Parlament.

Domnia sa a estimat că prezentarea moţiuniii de cenzură ar trebui să se facă în plenul Parlamentului astăzi, iar joia viitoare să aibă loc dezbaterea şi votul parlamentarilor.

Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi a senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin un sfert din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi este comunicată Guvernului la data depunerii.

Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

În caz de respingere, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

Totodată, conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea ei are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Votul asupra moţiunii de cenzură este secret cu bile.