Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei din 13 martie 2019 prin care a admis parţial obiecţiile formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea prin care se modifică şi se completează unele acte normative în materie electorală.
Referitor la neconstituţionalitatea stabilită cu privire la interdicţia stabilită de Parlament a organizării alegerilor europarlamentare concomitent cu un referendum naţional, magistraţii CCR arată:
"Curtea a reţinut (...) că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat (...). Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă".
În privinţa interdicţiei organizării alegerilor pentru Parlamentul European concomitent cu alte tipuri de alegeri, CCR consideră că aceasta este justificată. Magistraţii constituţionali arată, în continuarea motivării deciziei din 13 martie, că alegerile respective trebuie să aibă date diferite de organizare, deoarece "data organizării acestora nu este influenţată de evenimente exterioare, aşa cum (...) se întâmplă, din perspectiva parcursului procedural, în cazul referendumurilor pentru demiterea preşedintelui şi a celui pentru revizuirea Constituţiei".
Curtea Constituţională reaminteşte că, printr-o decizie din anul 2012, a constatat neconstituţionalitatea unei legi care prevedea organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată. În motivarea deciziei din 13 martie 2019, CCR arată: "Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că (...) se creează o confuzie în rândul electoratului, care este pus în situaţia de a vota cu un număr ridicat de buletine de vot. De asemenea, Curtea a reţinut că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales (...), întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite".
În urma deciziei CCR din 13 martie 2019 şi în urma solicitării opoziţiei parlamentarte, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat discuţii cu reprezentanţii societăţii civile şi ai sistemului judiciar privind convocarea unui referendum privind continuarea luptei anticorupţie, scrutin ce ar urma să se des-făşoare la aceeaşi dată cu alegerile pentru Parlamentul European: 26 mai 2019.