Mugur Isărescu: Dezechilibrul contribuabili-beneficiari şi infrastructura, marile probleme ale ţării

Cele mai mari probleme ale României sunt dezechilibrul dintre numărul contribuabililor şi pensionari şi beneficiarii de asistenţă socială, precum şi ineficienţa infrastructurilor publice de transport, energetice, de sănătate şi educaţie, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax. Domnia sa a precizat într-un interviu: "Cred că sunt două probleme mari. Una este acest dezechilibru care nu se poate corecta decât în câţiva ani buni şi până atunci trebuie să ne învăţăm să trăim cu el şi să ne vedem lungul nasului, aici am ajuns, între numărul de contribuabili şi numărul de pensionari şi beneficiari de asistenţă socială. A doua este rămânerea extrem de în urmă şi ineficienţa infrastructurilor publice de transport, energetice, umane, adică de sănătate, educaţie. Deci toată infrastructura economiei este deteriorată".

El a menţionat că, alături de ineficienţa infrastructurii publice, există "o risipire o investiţiilor publice în zeci, sute şi mii de proiecte neterminate". "Şcoli neterminate, şi care probabil nu se vor termina niciodată pentru că sunt în cătune care nu au nicio perspectivă, poduri, podeţe", a continuat Isărescu.

Întrebat care este cea mai dăunătoare disfuncţionalitate cauzală, Isărescu a indicat capacitatea limitată de atragere a fondurilor comunitare: "Cea mai mare dis-funcţionalitate cauzală este, şi nu mă contrazic cu ce am spus anterior, capacitatea alarmant de limitată de atragere a fondurilor comunitare".

• Isărescu: Îmbunătăţirea nivelului de trai se va observa în primul rând în sectoarele de producţie şi export

Nivelul de trai va creşte diferenţiat şi primele beneficii vor fi încă din acest an în sectoarele legate de producţie şi export, dar se va simţi mult întârziat în zona bugetară, iar beneficiarii de asistenţă socială vor ajunge la standardul din 2008 abia în 2015, consideră guvernatorul BNR.

"Părerea mea este că maniera în care se redresează şi, sper, va creşte economia românească în perioada următoare, fiind bazată numai în subsidiar pe consum şi în principal pe export şi producţie, va imprima şi caracteristicile corespunzătoare legate de creşterea nivelului de trai şi de percepţia acestei creşteri. Se va face mult mai lent decât după redresarea din anul 2000", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

El a explicat că îmbunătăţirea nivelului de trai se va observa în primul rând în sectoarele legate de producţie şi export, încă din acest an, şi va fi mult întârziată în sectorul bugetar şi de asistenţă socială.

Guvernatorul băncii centrale a spus: "În ceea ce priveşte aceasta din urmă, trec la pensionari, ea va depinde nu numai de rata creşterii economice, dar şi de îmbunătăţirea raportului între contribuabili şi beneficiari. Deci nu este nicio şansă până prin 2015. Toate acestea fac ca răspunsul la întrebarea dumneavoas-tră să nu poată să fie dat într-o manieră tranşantă, pentru că atunci (în 2008 - n.r.) toată lumea trăia mai bine că era stimularea consumului. Cred că în ceea ce priveşte sectoarele care sunt locomotiva actuală a creşterii economice, exporturile, producţia, industria, îmbunătăţirea se va simţi chiar din acest an".

• BNR a redus RMO pentru a da flexibilitate băncilor şi lichiditatea necesară rambursărilor MFP

BNR a redus rata rezervelor minime în valută pentru a crea lichiditate în piaţă, având în vedere rambursările mari în valută ale Ministrului Finanţelor, dar şi pentru a oferi flexibilitate băncilor în condiţiile evoluţiilor internaţionale, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis săptămâna trecută să menţină dobânda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a şaptea şedinţă consecutivă, şi să reducă ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă sub doi ani de la 25% la 20%.

Mugur Isărescu a precizat: "Nu cred că ar trebui să fie chiar aşa o mare surpriză (reducerea RMO la pasivele în valută - n.r.). Aşa cum am menţionat în comunicat şi cum am spus de mai mult timp, suntem într-un proces de aliniere treptată la standardele europene, deci acest proces de reducere treptată a RMO va continua. Am înţeles că surpriza s-a referit mai degrabă la moment, mulţi se aşteptau să fie mai târziu. Dacă stăm să analizăm cu atenţie, cred că nici aici nu ar fi trebuit să fie o surpriză prea mare având în vedere atât flexibilizarea poziţiei în ceea ce priveşte consensul de la Viena, cât şi calendarul maturităţilor, a obligaţiilor de plată externe ale României".

El a spus că onorarea scadenţelor plăţilor în valută pe care le are statul trebuie pregătită "cum trebuie şi la timp" pentru că altfel creditarea sectorului privat ar avea de suferit.

Mugur Isărescu a explicat că, dacă Ministerul Finanţelor nu are de unde lua valută, atunci schimbă lei, sau ia lei din piaţă şi-i schimbă la BNR, pentru că are acces prin lege la rezerva valutară ca să achite obligaţiile statului. "Plata la extern se va realiza, asta vreau să spun. Aceasta este prima obligaţie", a continuat guvernatorul BNR.

El a precizat că datoriile scadente se ridică la 2,7 miliarde de euro, iar BNR a eliberat prin reducerea RMO suma de 1,3 miliarde de euro. Guvernatorul a spus: "Nu este vorba numai că ajutăm Ministerul de Finanţe, acesta este un lucru minor, este obligaţie. Cum să nu îi ajutăm?! Este obligaţia mea, a băncii naţionale, de a face plăţile interne şi externe în valută. Finanţele au oricând acces la rezerva valutară a statului, adică a BNR, pentru a plăti obligaţiile scandente".

Întrebat dacă a sfătuit Ministerul Finanţelor să-şi acopere necesarul de valută din timp, Isărescu a afirmat că BNR susţine ideea unui stoc tampon pentru scadenţe importante, întrucât există o anumită volatilitate pe pieţele internaţionale şi nu se ştie ce se întâmplă în momentul în care apare scadenţa.

"Aceasta este o abrodare prudentă pe care o sprijinim şi noi ne comportăm ca atare", a declarat guvernatorul băncii centrale.

Oficialul BNR a spus că reducerea RMO la pasivele în valută nu ar trebui să fie o decizie surprinzătoare şi datorită faptului că banca centrală a anunţat că are o poziţie mult mai flexibilă faţă de expunerile băncilor comerciale. Mugur Isărescu a precizat: "Băncile comerciale şi-au făcut datoria, şi-au păstrat expunerea. Situaţia pe plan internaţional este complicată şi această flexibilitate le dă posibilitatea să se adapteze la diferite momente pe care nu putem să le previzionăm. Trebuie să le dai această flexibiltate. Banca Naţională, şi nici România, nu are niciun interes să pună băncile comerciale în poziţia de pierzător. Trebuie să le dăm flexibilitate, să mişte banii, să se ducă să câştige. Cu atât mai mult cu cât starea rezervelor internaţionale şi evoluţia cursului leului sunt pozitive".

• Isărescu: Inflaţia din ultimii doi ani e de natură fiscală, riscul unor astfel de presiuni continuă

Inflaţia din ultimii doi ani este de natură fiscală şi există riscul să continue presiuni de acest fel atât timp cât raportul dintre contribuabili şi beneficiari de asistenţă socială este profund dezechilibrat, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Domnia sa a precizat: "Inflaţia în România din ultimii doi ani, trebuie să realizăm acest lucru, este de natură fiscală şi atâta vreme cât raportul acesta dintre contribuabili şi beneficiari de asistenţă socială este profund dezechilibrat, ris-căm să avem presiuni de acest fel. Deci există o vulnerabilitate care oricând se poate deteriora, cu atât mai mult cu cât vrem să combatem inflaţia la efect, nu la cauză. Cauza nu este majorarea TVA, ca atare, ci nevoia de a plăti, în lipsa acoperirii din contribuţii sociale, de a plăti asis-tenţă socială din altă resursă, din alt impozit. (...) Dar, de fapt, boala rămâne: în loc să luăm bani de acolo, o să luăm din altă parte".

El a menţionat că originea dezechilibrului nu este politica fiscală, în condiţiile în care n-a fost găsită altă soluţie decât creşterea impozitării pentru a rezolva deficitul major între numărul mic de contribuabili şi numărul mare de beneficiari.

Guvernatorul băncii centrale a afirmat: "Ajustarea se putea face prin reduceri de personal bugetar, mult mai importante, nu naturale, prin dimensionarea cheltuielilor sociale în limita disponibilităţilor din bugetele sociale şi fără majorări de impozite, care au adâncit recesiunea. Acesta a fost programul iniţial. Dar, treptat, pentru că nu a existat înţelegere politică a situaţiei, a fost reacţie socială să-i spunem destul de puternică - nicăieri în lume asemenea măsuri nu se iau uşor - şi, dacă vreţi să îmi pun presa în cap, şi nicio înţelegere mediatică, că am devenit toţi mari iubitori de asis-tenţă socială".

El a spus că inflaţia a fost generată, în proporţie de două treimi din accize la tutun, la produse petroliere, din TVA şi alte forme de impozitare suplimentară care s-au dus în plăţi de salarii bugetare, în cheltuieli sociale, pensii etc.

• BNR va creşte prognoza de inflaţie din cauza preţurilor internaţionale la alimente şi energie

BNR va revizui în urcare prognoza de inflaţie, întrucât creşterea preţurilor la alimente şi energie pe plan internaţional schimbă parţial perspectiva faţă de previziunile prezentate anterior, dar politica monetară se menţine compatibilă cu creşterea economică, afirmă guvernatorul Mugur Isărescu. Domnia sa a precizat: "Banca Naţională, indis-cutabil, urmăreşte stabilitatea preţurilor. Datele pe care le avem în prezent ne certifică pentru partea a doua a anului că rata inflaţiei se va diminua. Este adevărat însă că impactul creşterii preţurilor la alimente şi energie pe plan internaţional schimbă într-o anumită măsură pers-pectiva evoluţiei indicelui preţurilor de consum faţă de previziunile prezentate în public anterior. Problema sau dificultatea constă în faptul că atât inflamarea inflaţiei începând cu vara anului trecut, cât şi noii factori de creştere a preţurilor nu pot să fie combătuţi cu instrumentele pe care le avem noi la dispoziţie. Aşa cum am mai spus, nu suntem în faţa unei situaţii uşoare, a unei decizii uşoare".

Întrebat dacă noua prognoză indică o inflaţie mai mare, Isărescu a confirmat, arătând însă că nu pot fi prezentate detalii decât la următorul raport trimestrial asupra inflaţiei, de la începutul lunii mai.

"Deocamdată, faptul că am fost prudenţi în reducerea ratelor de dobândă ne ajută, pentru că suntem relativ bine poziţionaţi cu o rată a dobânzii de politică monetară şi în condiţiile noilor perspective. Cred că am spus destule", a continuat guvernatorul băncii centrale.

BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual, în timp ce prognoza este de 3,6% la finele anului. Estimarea a fost revizuită în luna februarie, de la 3,4%.

Isărescu a adăugat că, în condiţiile unor influenţe externe, este posibil ca inflaţia să urce în următoarele luni, pentru ca, în a doua parte a anului, să fie înregistrat un trend dez-inflaţionist. "Deocamdată ne aflăm cu rata de politică monetară la un nivel adecvat. Mai trebuie să avem în vedere şi condiţiile monetare în sens larg, şi anume faptul că şi dacă avem în vedere ultima scădere (a rezervelor minime la valută - n.r.), nivelul rezervelor minime obligatorii în valută şi lei este destul de ridicat şi că uşoara apreciere nominală a leului a întărit întrucâtva să-i spun condiţiile de politică monetară. În consecinţă, textul din comunicat sugerează că nu suntem în situaţia de a pericilita cu măsurile de politică monetară reluarea creşterii economice şi că politica noastră antiinflaţionistă este compatibilă cu redresarea economică", a continuat Isărescu.

Guvernatorul BNR recunoaşte că ponderea mare a preţurilor volatile şi a celor administrate creează o problemă Băncii Naţionale din perspectiva necunoaşterii momentului în care se operează modificări ale preţurilor reglementate. "A ajuns până acum o chestiune cu miez. Dacă la ce se întâmplă pe plan internaţional să zicem că este de aşteptat practic să avem incertitidine, am dori, binenţeles, ca legat de calendarul modificărilor interne să fie o mult mai mare rigoare, pentru ca noi să putem include în programele noas-tre şi să nu pierdem credibilitate. Aş menţiona aici că nu numai banca naţională pierde credibilitate, dar şi Guvernul", a explicat Isărescu.

• BNR pregăteşte măsuri de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei

BNR pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de des-curajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat: "În primul rând, creditul în valută ar trebui să fie destinat exportatorilor, cărora nu le dai credite în lei, celor care fac investiţii străine, aici nu avem nicio grijă pentru dezvoltarea acestui credit, cu atât mai mult cu cât schimburile comerciale ale României nu numai că au o evoluţie pozitivă, dar sunt principala locomotivă a ieşirii din criză".

Domnia sa a arătat că exportatorii şi cei care fac investiţii străine sunt protejaţi împotriva riscului valutar, iar BNR nu are nici un motiv să descurajeze creditarea în valută pentru aceşti debitori. "Apare însă problema debitorilor neprotejaţi, a populaţiei care câştigă în lei. Aşa cum apare în comunicat (transmis de BNR săptămâna trecută după şedinţa de politică monetară - n.r.), pentru acest sector de creditare în valută pregătim măsuri speciale de descurajare a creditării în valută. Nu pentru toată populaţia, întrucât dacă are câştiguri în valută, atunci de ce să descurajăm?! Ne înscriem în orientarea europeană. La nivel european, inclusiv pornind de la experienţa României, s-au degajat câteva linii directoare de acţiune", a afirmat Isărescu. Şeful băncii centrale a precizat că măsurile vor fi, cel mai probabil, de natură prudenţială.