Mugur Isărescu - scăpat de colaborarea cu Securitatea de o eroare de procedură parlamentară

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a scăpat de statutul de colaborator al Securităţii din cauza unei erori în procedura parlamentară de adoptate a unui act normativ, a precizat, ieri, în cadrul unei emisiuni difuzate de Prima TV, Germina Nagâţ, membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a ţinut să precizeze că nimeni nu s-a pronunţat însă pe fondul dosarului scos la lumină de respectivă instituţie publică.

"Domnul Isărescu este necolaborator. Statutul juridic este că s-a oprit verificarea la Curtea Constituţională şi toată speţa pe care a construit-o CNSAS foarte greu. Finalitatea e alta pentru că aşa a decis Curtea Constituţională. (...) La sesizarea domnului Isărescu, după ce a ajuns în instanţă, Curtea Constituţională a zis «Halt!». Deci nu este corect, nu este verificabil. Şi acum o să vă spun şi motivul că poate lumea nu ştie. Traseul Legii 161/2019 a fost greşit în Parlament. Deci nu trebuia să fie Senatul cameră decizională, ci Camera Deputaţilor. Şi din acest motiv care e strict procedural a fost declarată neconstituţională şi, în consecinţă, domnul Isărescu nu mai este colaborator. Dar pe fond nu s-a pronunţat nimeni", a declarat Germina Nagâţ.

Întrebată dacă mai poate ajunge acest dosar în instanţă, ea a răspuns: "Nu ştiu. Dacă se corectează problema traseului legislativ, dacă, sunt mulţi de dacă. Nu ştiu dacă se va mai putea folosi acest material probator vreodată. În orice caz, pe fond, nu am discutat niciodată în instanţă, nu s-a ajuns pe evaluarea notelor informative date de domnul Isărescu".

Reprezentanta CNSAS a precizat că, în baza deciziei CCR care a constatat că legea 161/2019 este neconstituţională, nici noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, nu mai poate fi verificat de către respectiva instituţie publică.

"Din păcate, noi în momentul acesta nu cred că putem să îl reverificăm. Nu putem să-l verificăm deloc. Deci, indiferent ce-am găsi, am putea să găsim sau nu, dar, indiferent ce ar fi în arhivă, preluat, nu mai poate fi folosit în momentul ăsta, ştiţi? Pentru că în noiembrie, în urma sesizării făcute de domnul Isărescu, s-a declarat neconstituţională Legea 161, care completa legea noastră şi ne permitea în 2019 începând, ne permitea să folosim materialele noi pentru orice tip de funcţie publică verificată. Legea împarte verificările în două: oficiu, adică, se autosesizează CNSAS şi face de la şeful statului până la membrii Colegiului CNSAS, aleşi locali, guvern etc. şi restul, între care şi magistraţii, sunt la cerere. Această categorie de verificari a fost blocată şi în momentul ăsta este blocată de o decizie a Curţii Constituţionale care s-a luat pe cazul Isărescu", a spus Germina Nagâţ.

• Traian Băsescu - declarat colaborator al Securităţii în baza unor note olografe

Spre deosebire de cazul Isărescu, cazul fostului preşedinte Traian Băsescu a fost mai simplu, deoarece constatarea de colaborare a acestuia cu fosta Securitate a fost făcută în baza unor note olografe, a afirmat Germina Nagâţ.

Ea a arătat că verificările în privinţa lui Traian Băsescu au fost reluate în anul 2019, când un membru al CNSAS a intrat pe diverse siteuri şi a găsit informaţii care i-au folosit mult.

"Colegul care a coordonat lucrarea de la Direcţia Investigaţii a folosit surse deschise, adică a intrat pe diverse site-uri şi a găsit pe site-ul Institutului de Marină nişte informaţii care i-au folosit foarte mult (...) A pornit de la acele informaţii de pe site-ul Institutului de Marină, lucru pe care nu l-a spus nimeni public până acum. Nu îl vizau pe Traian Băsescu, vizau promoţia domnului Traian Băsescu. Şi de acolo a pornit această investigaţie nouă, în 2019, care a condus la găsirea mai multor documente, între care două au fost decisive, pentru că erau olografe. Dacă nu ar fi fost olografe, acele note Petrov ne-ar fi fost foarte greu spre imposibil să decidem trimiterea în instanţă pentru că există o decizie a Curţii Constituţionale din 2012 care scoate din probaţiune notele întocmite de ofiţeri sau notele dactilo, care nu sunt olografe. Din fericire, acestea erau olografe. Erau în dosarele unor colegi de la Institutul de Marină", a afirmat Germina Nagâţ.

Reprezentantul CNSAS a mai spus că dosarele cu notele olografe privindu-i pe colegii lui Traian Băsescu au ajuns la instituţia publică de la Direcţia a lV-a de contrainformaţii militare via SRI, deoarece Institutul de Marină a devenit un institut cu regim militar la un moment dat. Dosarele respective au fost predate către CNSAS în anul 2006, pe numele a două persoane, dar despre care nu se menţiona că au fost colegii lui Traian Băsescu.

"Problema cu această Direcţie a IV-a care a avut o dublă comandă, deci e o direcţie a Securităţii. Aşa se explică că au ajuns de la SRI. A avut aceste dosare în patrimoniu, ca să zic aşa, şi în 2006, la marea preluare, cum spuneam noi, au venit şi acestea, dar, repet, fără să ştie cineva că domnii sunt foştii colegi de promoţie ai domnului Băsescu sau ce nume, mai pot fi şi alţii, nu ştim, din anturajul respectiv. Mai pot fi şi alţii, că nu sunt colegi de an, prietenii, vecini de bloc", a spus Germina Nagâţ.

Amintim că în 23 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că fostul preşedinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii. În urma acestei decizii, Traian Băsescu a pierdut toate drepturile de fost şef al statului conferite de legea 406/2001, printre care şi vila de protocol în care îşi stabilise reşedinţa, deoarece anul trecut, în 8 octombrie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat un act normativ ce modifică articolul 1 din legea de mai sus, modificare ce stabileşte că nu beneficiază de prevederile legii 406/2001 "persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia".

În urma deciziei ÎCCJ, Traian Băsescu a pierdut următoarele drepturi:

- folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui României în exerciţiu;

- pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.