MULTICULTURALISM Înfrăţire prin bucate, meşteşuguri, muzici şi dansuri

Păstrarea patrimoniului cultural multietnic la nivel mondial reprezintă o provocare în acest secol în care nu doar plantele şi animalele sunt ameninţate cu dispariţia ci şi tradiţiile unor popoare. Ţara noastră poate fi un exemplu la nivel european din acest punct de vedere. Încă avem zone în care minorităţile şi-au păstrat foarte bine moştenirea culturală, iar acest lucru poate fi observat cu uşurinţă mai ales în cadrul acţiunilor în care sunt puşi alături etnici din toată ţara pentru a-şi prezenta meşteşugurile, dansurile, muzica, măiestria culinară.

"Ospitalitatea adevărată se manifes-tă inclusiv cu vecinul tău, sas, secui, român, rom nu doar cu un străin aflat în trecere", este de părere un specialist sârb în cioplirea lemnului, prezent la Muzeul Astra din Sibiu unde la sfârşitul săptămânii trecute s-a des-făşurat evenimentul Astra Multicultural, cel mai important eveniment dedicat tuturor minorităţilor etnice din ţara noastră. Saşi, sârbi, maghiari, lipoveni, moldoveni, romi, slovaci, evrei şi ucrainieni şi-au expus cu această ocazie porturile tradiţionale, obiceiurile şi gastronomía specifică. "Din ce am observat eu, mult timp ne-a unit foarte bine sărăcia şi moartea. În faţa necazului ne punem umăr lângă umăr şi încercăm să trecem împreună peste, dar observ că ne stă foarte bine şi la veselie şi sărbătoare", şi-a rezumat ideile despre convieţuire domnul Marton, etnic maghiar, sosit în vizită la Sibiu.

Mii de cetăţeni din ţara noastră, dar şi turişti străini, au participat la seria de evenimente pregătite de asociaţiile etnice. Ciprian Anghel Ştefan, managerul general al Muzeului ASTRA, a vorbit despre acest eveniment: "Prin intermediul unui eveniment de amploa-re naţională şi internatională, cum este ASTRA Multicultural, Muzeul ASTRA readuce în atenţia publicului patrimoniul cultural multietnic din România. În aceste zile s-au desfăşurat aici seminarii ştiinţifice, meşteşuguri, obiceiuri, ateliere interactive, muzică, dans şi au fost pregătite mâncăruri tradiţionale. În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, alături de români au fost prezenţi sute de saşi, sârbi, maghiari, lipoveni, moldoveni, romi, slovaci, evrei şi ucrainieni. Deviza noas-tră a fost, este şi rămâne cea sub semnul căruia se desfăşoară acest eveniment: ASTRA. Uniţi prin cultură!". Peste 100 de artişti şi muzicieni reuniţi în 27 ansambluri de dansuri şi de cântece populare şi fanfare din ţara noas-tră au întreţinut atmosfera în Muzeul ASTRA în cadrul Festivalului de muzică şi tradiţii multietnice.

• Meseria, brăţară de aur, dar depinde şi unde o practici

Pe tot parcursul evenimentului, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului au avut loc ateliere interactive destinate elevilor - atelier de cusut-brodat, atelier de tâmplărit, atelier de pictat mobilier, atelier de decorat ceramic, atelier de morărit - Piuă hidraulică şi vâltoare ("văială") şi atelierul interactiv Ora de joacă la Şcoala din Ticera.

Aceasta poate fi o şansă ca lucrurile să meargă mai departe, să se găsească ucenici dornici să ducă un meşteşug sau altul mai departe. Meşterii populari şi-au demonstrat măestria, iar o parte dintre ei şi-au expus şi păsurile, cel mai mare fiind acela că tot mai greu găsesc în familie dorinţa ca tradiţia să fie dusă mai departe. Toma Lucreţia, care alături de soţul său, Martin, împletesc de peste 50 de ani coşuri din răchită şi alun ne-a vorbit despre "ruşinea" tinerilor vizavi de o meserie sau alta: "Noi avem o fată, care nu a putut să fure meserie că aşa erau vremurile atunci când era mică, iar ea are doi băieţi, care ştiu să lucreze coşuri, au învăţat dar nu vor. Au spus că le e ruşine, nu le place, deşi au văzut că noi suntem invitaţi peste tot cu meseria noastră, am fost şi la Bruxelles cu coşurile. Au zis să le dăm pace că ei îşi fac viitorul în altă parte, se duc să lucreze şoferi în străinătate".

• Unirea gastronomică

Pentru mulţi vizitatori, partea gas-tronomică a întregii întâmplări a reprezentat punctul de rezistenţă. Maratonul gastronomic multietnic a avut loc la: Gospodăria-atelier de olari, Corund, Harghita; Gospodăria de pes-cari, Mahmudia, Tulcea; Gospodăria săsească de viticultori, Şeica Mică, Sibiu; Gospodăria-atelier de dogari, Straja, Suceava; Zona de reconstituire a locuirii la corturi; Zona sectorului Păstorit. Oieri din Mărginimea Sibiului, localnici din Ţara Oltului şi Ţara Secaşelor, ruşi lipoveni din Dobrogea, etnici maghiari din Covasna, comunităţi de slovaci din Nădlac, molodoveni şi sârbi au pregătit sarmale, ciorbă albă de pui, ciorbă de perişoare cu multe legume, varză călită cu multă pastă de ardei, plăcinte pe peşte, tocană de ceapă, plăcintă dobrogeană cu brânză şi stafide, cozonac Kurtos, găluşte slovăceşti, plăcintă dulce de dovlecel şi multe alte preparate delicioase. Tuciurile au fiert la foc aprig de lemn uscat, grătarele au sfârâit pătimaş, înălţând coloane de fum către cer, iar pofticioşii au fost pe deplin satisfăcuţi. Pe mese nu a existat nicio barieră etnică, ciorba de peşte a lipovenilor a stat bine lângă varza călită şi cârnaţii bine condimentaţi cu ardei iute ai maghiarilor, brânza ciobanilor români şi plăcinta romilor. Bucatele au fost stropite şi cu ceva licori din diverse zone, dar s-a făcut acest lucru cu multă cumpătare, ca să nu fie stricată veselia şi armonia.