Nasdaq plonjează în zona de corecţie, în doar trei sesiuni bursiere

Actualizare - Indicii burselor din Statele Unite au încheiat în depreciere ieri, pentru a treia zi rând, declin condus de acţunile companiilor tehnologice, indicele Nasdaq Composite înregistrând cel mai rapid plonjon din istorie de la un maxim record în zona de corecţie, conform MarketWatch.

În timp ce investitorii sunt îngrijoraţi cu privire la evaluări, care se află la cele mai înalte niveluri de peste un deceniu, remarcile de luni ale preşedintelui Donald Trump, care a ameninţat cu "decuplarea" economiei Statelor Unite de China, au adăugat nervozitate în piaţă, spun analiştii.

Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 2,25%, în timp ce S&P 500 s-a depreciat cu 2,78%, iar Nasdaq Composite a avut un recul de 4,11%, şi de 10% în ultimele trei sesiuni bursiere după maximul istoric din 2 septembrie.

Pentru a intra în teritorul de corecţie, acţiunile trebuie să închidă cu cel puţin 10% sub un maxim anterior, ceea ce Nasdaq a făcut ieri, după doar trei sesiuni de tranzacţionare, cea mai rapidă corecţie înregistrată vreodată, conform datelor Dow Jones Market Data.

Evaluările ridicate, în special pentru companiile de tehnologie, o redresare economică lentă în urma pandemiei de Covid-19, riscuri geopolitice, inclusiv tensiunile SUA - China şi alegerile viitoare din noiembrie, toate prezintă riscuri pentru investitori, conform MarketWatch.

Scăderea indicilor Nasdaq a fost dată, îndeosebi, de acţiunile care au condus trendul ascendent impresionant din acest an, incluzând Apple, - 6,73%, Facebook, - 4,09%, Microsoft, - 5,41%, Amazon, - 4,39% sau Alphabet (compania mamă a Google), - 3,64%.

Acţiunile Tesla au căzut cu 21,06%, cel mai mare declin zilnic din istoria de zece ani de când este companie publică, în condiţiile în care, vineri, titlurile producătorului de maşini electrice au fost lăsate în afara indicelui S&P 500.

Intrarea în S&P 500 ar fi determinat managerii de portofoliu care replică indicele să cumpere acţiuni suplimentare. O parte din creşterea acţiunilor Tesla din ultimele luni a fost dată de anticiparea că acţiunile vor intra în S&P 500, conform CNN.

---

Trendul ascendent al indicilor pieţelor din Statele Unite a fost punctat de scăderi, în a doua parte a săptămânii trecute şi în debutul acestei săptămâni de tranzacţionare, declin imprimat îndeosebi de companiile de tehnologie care, de altfel, sunt cele ce au condus trendul ascendent al pieţelor din SUA, începând cu primăvara acestui an.

Ieri (prima zi bursieră a acestei săptămâni din Statele Unite, în condiţiile în care luni bursa a fost închisă cu ocazia Zilei Muncii), după prima oră de tranzacţionare, indicele Dow Jones Industrial Average afişa o scădere de circa 1,7%, în vreme ce pentru S&P 500 deprecierea era de 1,9%, iar în cazul Nasdaq Composite declinul se situa la 2,4%.

Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, ne-a declarat: "Rezerva Federală a băgat foarte mulţi bani în pieţe, astfel încât acestea s-au decuplat cumva de economia reală. Este clar că pandemia a dus la o tehnologizare forţată a companiilor, a statului, a indivizilor. Cererea de tehnologie a fost tot mai mare iar companiile din acest domeniu au profitat. Dar au fost şi alţi factori care au dus la creşterea sectorului tehnologic.

De plidă SoftBank, care este o companie de investiţii în tehnologie, dar care în ultima perioadă a speculat pe Nasdaq prin derivate, ceea ce a dus la o creştere artificială a preţurilor. Probabil că pieţele au apreciat că nu există fundamente pentru creşterea atât de puternică a preţurilor, şi a venit vânzarea. Astfel, unul dintre motivele pentru care vedem acestă corecţie cred că ţine de marcări de profit, în cazul companiilor din tehnologie".

În plus, preşedintele CFA subliniază că scăderile sunt oarecum contra-intuitive, în condiţiile în care ultimele cifre privitoare la şomajul din Statele Unite sunt mai bune decât aşteptările, iar intensiatea crizei medicale este în scădere, în SUA.

"Pe de altă parte, s-a observat şi o revenire a acţiunilor ciclice. O schimbare a sectoarelor, din tehnologie în alte active ciclice, mizându-se pe revenirea economiei". a adăugat Adrian Codirlaşu, adăugând: "Deocamdată este o corecţie, dar care mai poate continua".

Punând lucrurile în perspectivă, Dragoş Cabat, de asemenea analist CFA, a subliniat că în Statele Unite urmează alegeri, ceea ce de obicei imprimă volatilitate în pieţe.

"Opinia investitorilor este că Trump (şi în general republicanii pentru că reduc taxele, etc) ar fi mai bun pentru pieţe. Pentru ţară ar fi mai bun democratul Biden, dar acest lucru contează mai puţin pentru investitori, care sunt interesaţi de cum va merge piaţa acţiunilor", ne-a spus Dragoş Cabat.

În opinia sa, volatilitatea din pieţe se va resimţi şi după 4 noiembrie, mai ales dacă alegerile vor fi câştigate de Joe Biden.

"Probabil pieţele vor scădea, iar parcursul ulterior va depinde şi de ce va anunţa Biden în ianuarie, la învestitură. Aceeaşi poveste s-a derulat şi în 2016-2017. Practic, este un scenariu care se repetă de fiecare dată când sunt alegeri, doar că în 2016-2017 piaţa a fost mai învolburată, pentru că nimeni nu se aştepta să câştige Trump. Acest candidat impredictibil şi ciudat care este Trump face ca volatilitatea din pieţe să fie mult mai mare", a adăugat Dragoş Cabat.

Adrian Codirlaşu a punctat că, majoritatea analiştilor îl dau câştigător pe Biden şi probabil că vom vedea o creştere a impozitării companiilor, în special a celor mari.

"Alegerea lui Biden are potenţialul să afecteze bursa pentru o anumită periodă, dar nu cred să fie ceva extraordinar, pentru că deja pieţele cam anticipează acest lucru. Şansele sunt mai mari să iasă Biden, iar informaţia că taxele vor fi mai mari este deja încorporată în preţuri", spune preşedintele CFA România.

Pe lângă rezultatul alegerilor pentru fotoliul de preşedinte, un alt element cu potenţial impact asupra pieţelor indicat de cei doi analişti este evoluţia pandemiei de Covid-19.

Dragoş Cabat a punctat: "În Statele Unite numărul îmbolnăvirilor este în declin, dar în orice moment pot să apară noi pusee în alte state. În niciun caz nu se poate spune că s-a încheiat. Criza de sănătate a dus la criza economică, ceea ce din nou are potenţialul să determine volatilitate".

În opinia sa, această volatilitate nu are nimic de-a face cu performanţa reală a economiei Statelor Unite, a productivităţii şi competitivităţii din acest moment.

"Se speculează foarte mult; volumul tranzacţiilor speculative (ale retalului, fondurilor de hedging, etc.) este de câteva zeci de ori mai mare decât cel al tranzacţiilor efectuate de fondurile de investiţii care cumpără acţiuni şi le ţin pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii. Se speculează pentru că se ştie că urmează această perioadă de volatilitate. Unii pierd, în mare retailul, iar câştigători sunt investitorii instituţionali, care au execuţii mai rapide, alte volume, etc", a spus conchis CFA.

Rămâne de văzut cât de mare va fi corecţia şi cum vor evolua pieţele în această toamnă, şi în contextul în care septembrie a fost, în medie, cea mai slabă lună a anului pentru bursa din Statele Unite, începând cu 1950, după cum a punctat Ryan Detrick, strateg şef la LPL Financial, într-un articol din Forbes de săptămâna trecută.

"Atât septembrie cât şi octombrie au avut randamente negative în anii electorali, octombrie fiind cea mai slabă lună din an", a atras atenţia analistul de la LPL Financial.