English
Cel puţin dintr-un punct de vedere suntem liniştiţi, Donald Trump s-a răzgîndit la timp, înaintea datei aniversare: Nato nu este vetust, aşa cum o spunea chiar el anţărţ unui electorat dornic să dea votul Preşedintelui care va face, din nou, America mare. Nu, nu este depăşit de timp şi nici ieşit dintre hulubele vremii. Are el alte hibe, dar e încă viu, ba chiar dă vioi şi din picioare. Atunci, de ce în locul sărbătorii cu focuri de artificii şi valuri de şampanie, avem parte doar de feţele lungi, cu aere confuze, ale unor lideri politici a căror grijă principală, înaintea reuniunii de la Londra, a fost să se elibereze pînă şi de obligaţia unei declaraţii comune? O să zică cineva că tot Trump este de vină! Ar fi bine să fie doar atît. Problemele politice ale Alianţei Nord Atlantice au, însă, rădăcini mult mai adînci, iar soluţiile nu stau în mîna unui singur om, nici măcar a "celui mai puternic din lume"! Sigur, de convenienţă, în locul lui Trump, am putea da vina acum pe Macron sau pe Erdogan. Unul zice că pentru europeni ar fi mai bine ca NATO să declare oficial Rusia prieten, nicidecum ameninţare potenţială şi, la limită, inamic. Celălalt, nu zice mare lucru, dar face! Cumpără mijloace de apărare anti-aeriană de ultimă generaţie de la Putin, aşa, pentru orice eventualitate; nu care cumva să îl lase din nou, americanii, cu ochii în soare, ca la precedenta încercare de lovitură de stat!
Chiar dacă niciuna dintre aceste "rătăciri" politice nu poate fi luată drept cauză a problemelor de fond ale NATO, ele marchează totuşi un areal unde toate aceste probleme stau la un loc. Este vorba despre răspunsul la întrebarea cea mai simplă: "Ce este NATO şi ce vrea el??!" Este o alianţă colectivă de apărare, nu e clar pentru toată lumea? Citiţi textul Tratatului semnat de toţi cei 29 de membri actuali! O alianţă prin care toţi şi fiecare dintre ei se obligă să considere un atac asupra oricăruia dintre ei, un atac asupra sa, deci să răspundă provocării şi să vină în ajutorul celui atacat, în consecinţă, cu mijloacele pe care le consideră necesare şi de care dispune. Ce vrea, deci, Nato? Să descurajeze orice stat, indiferent de puterea şi de mijloacele militare de care dispune, care ar încerca să îşi impună prin forţă obiectivele împotriva unuia sau mai multor state membre ale Alianţei. La limită, să oprească acţiunile ostile declanşate şi să anihileze capacitatea atacatorului de a îşi atinge scopurile, de a duce la bun sfîrşit operaţiunile declanşate şi/sau planificate. Atîta vreme cît situaţia politică a lumii a stat sub semnul competiţiei şi confruntării dintre Est şi Vest, toate aceste probleme au primit un răspuns cît se poate de clar şi răspicat. Atacatorul presupus nu putea fi decît URSS, iar victimele sale potenţiale, state din Europa de Vest. (Estul nu mai conta, fusese ocupat de URSS, cu acordul Vestului, ca parte a înţelegerilor de la sfîşitul celui de al doilea război mondial!). America era veriga esenţială a lanţului de securitate menit să asigure libertatea şi democraţia Occidentului. De unde şi formula politică care a definit NATO pe întreaga perioadă a războiului rece. În expresia colorată a lordului Ismay, o alianţă menită să-i ţină pe americani în Europa, pe ruşi, în afara ei, iar pe nemţi dependenţi de puterea aliaţilor. (Keep the americans in, the russians out and the germans down!)
Această ecuaţie politică, atît de simplă şi de convenabilă, cu soluţii perfect determinate şi în bună măsură evidente, chiar dacă nu tocmai uşor de pus în practică, a încetat să mai funcţioneze odată cu încheierea războiului rece. Atît de evident a devenit acest lucru, încît pînă în 1994, ideea că NATO ar trebui să îşi înceteze existenţa a fost mult mai mult decît o ipoteză. A fost o temă de lucru serioasă atît în Statele Unite, cît şi în Europa. Ruşii au crezut atît de tare în inevitabilitatea desfiinţării NATO, încît s-au lăudat o vreme cu faptul că dispariţia lor ca "duşmani" a dat lovitura de graţie organizaţiei. "Noroc" cu conflictul din Iugoslavia şi respectiv cel dintre Irak şi Kuwait care au repus într-o lumină favorabilă pentru statele membre Nato necesitatea şi avantajele unui cadru de coordonare şi potenţare a politicilor militare de răspuns la noile provocări ale vremurilor post-război rece. Nato a fost "reevaluat" atît în Europa, cît şi în Statele Unite. A doua tulburare a apelor a intervenit odată cu extinderea Alianţei, pentru a încorpora statele din Estul Europei, foste membre ale Pactului de la Varşovia. Odată cu acest pas, agenda politică a NATO a căpătat teme şi accente de care altfel ar fi fost liberă cel puţin o bucată bună de vreme. Tensiunile cu Moscova. Moscova ca sursă de insecuritate, dacă nu chiar de ameninţare directă la adresa unora dintre aceste state. În special relaţiile tensionate ale Poloniei şi ale Ţărilor Baltice cu Moscova au pus această temă din nou pe agenda NATO într-o manieră care a deranjat nu de puţine ori capitalele "istorice" ale Alianţei, nu în ultimul rînd Franţa şi Germania şi, din cînd în cînd, chiar Londra şi Washingtonul. În sfîrşit, a venit vremea considerării Ucrainei ca potenţial candidat la integrarea în NATO. Opoziţia Moscovei a fost nu doar de principiu, ci susţinută de politici active, între care declanşarea aşa zisului "război hibrid" menit să ţină Ucraina departe de "standardele politice necesare integrării în NATO". Pentru a pune capac confuziei politice care domină scena NATO, trebuie doar să marcăm în plus, "evadarea" regimului Erdogan din standardele politice ale apartenenţei la alianţă pe fondul încordării relaţiilor cu Washingtonul şi nu în ultimul rînd consecinţele politice ale desprinderii Marii Britanii din complexul instituţional al Uniunii Europene.
Rezultatul acestui amalgam de probleme şi situaţii politice noi este cacofonia politică asurzitoare care domină Alianţa Nord Atlantică la ora sărbătorii celor 70 de ani de existenţă. Există soluţii? Cu siguranţă, doar că ele nu sunt la îndemîna actualei generaţii de "micimani" politici din Europa şi Statele Unite. O generaţie de epigoni rataţi, incapabili să viseze, măcar, proiectele şi faptele politice ale celor care au semnat actul de naştere al Alianţei Atlanticului de Nord, acum şapte decenii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 13:56)
Raportat la acești "micimani politici" din Europa si Statele Unite, neaoșul Codita este un liliputan politic. Dar isi da cu parerea si critica, iar Bursa il răsplătește.
1.1. Securitatea colectivă - precursor al ap (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:13)
Liga Naţiunilor a lansat după primul război mondial ideea de „securitate colectivă”, pentru acele vremuri ceva
interesant şi atractiv, o adevărată provocare în cadrul relaţiilor internaţionale europene. Potrivit noului
concept, organizaţia internaţională amintită putea încerca să rezolve disputele dintre membrii săi. În acelaşi
timp, Liga Naţiunilor şi-a dat acordul,...
1.2. De la apărare colectivă la securitate (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:20)
Realităţile mediului politico-militar european şi nu numai, noul Concept strategic NATO (după Summit-ul de
la Washington, 1999), transformarea structurală a Alianţei (dintr-o organizaţie statică într-una dinamică,
mobilă, activă etc.) sunt numai câţiva factori care ne sugerează că avem de a face cu o transformare a
acesteia, după Războiul rece, ce poate fi descrisă...
1.3. pune toate diacriticele! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 20:28)
Fii consecvent Gargantua!
1.4. micimani politici sau nu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 10:28)
In loc sa aloce buget pentru a distruge viata, mai bine ar aloca bani pentru a salva viata pe TErra. Asa lipsiti de intelepciune nu am mai intalnit! Niste micimani! Lipsiti de vise si idealuri inalte pentru o lume mai buna pe Terra sau intr-o colonie, in spatiu. Nu vad mai departe de interesele imediate!
1.5. Lumea de dos! (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 10:30)
Da, asa este! Razboi total impotriva vietii pe terra si pentru asta trebuie sa luam resurse de la educatie si sanatate! Lumea de dos!
1.6. NATO nu este pregătit (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 14:15)
În istoria Pământului, polii s-au schimbat, nordul devenind sud şi invers. În medie, o dată la 200.000 - 300.000 de ani are loc acest fenomen. Chiar după o schimbare cu succes a polilor, există posibilitatea ca într-un timp foarte scurt, aceştia să revină ca înainte. Deşi efectele asupra Terrei sunt în mare parte nesemnificative, nu acelaşi lucru se poate spune despre omenire, unde paradigma...
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 18:22)
De altfel, fenomenul a inceput deja, cercetatorii observand semne care indica scaderea intensitatiii campului magnetic. In prezent, intensitatea campului magnetic al Terrei scade cu aproximativ 5% la fiecare 100 de ani, un semn clar ca se apropie urmatoarea inversare a polilor magnetici.
1.8. expuse la radiații cosmice (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 18:35)
Inversarea polilor magnetici influențează drastic existența planetei și dă fiori anumitor oameni de știință, dar, la bază, avem mai multe date teoretice și prea puține dovezi certe.
Schimbarea polilor slăbește temporar câmpul magnetic, iar formele de viață de la suprafața planetei vor fi expuse la o doză mai mare de radiații cosmice. Însă nu putem vorbi de o extincție,...
2. ce teme vor cuprinde?
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 18:30)
Procesul de reflecție sau procesul de stabilire a unor strategii pentru NATO...
2.1. întărirea dimensiunii politice (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 18:38)
Ar urma să fie desemnat unui grup de experți din statele aliate, care să pregătească, sub coordonarea instituțională a secretarului general NATO, un set de propuneri pentru întărirea dimensiunii politice a Alianței Nord-Atlantice. Procesul nu va aborda dimensiunea militară a adaptării NATO, deja acoperită de măsurile agreate în curs de implementare.
2.2. ce inseamna asta exact? (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 18:59)
Aspectul politic ar trebui sa cuprinda viziunea despre o luma care sa traiasc in pace si armonie. Iubire pentru fiecare prin conectare la sursa! Decuplarea factorului militar...securitatea colectiva cooperativa, comprenhensiva sa ia locul apararii colective
E timpul ca Rusia sa nu mai fie considerata o amenintare, acum cand Turcia evadeaza din standardele politice ale aliantei, acum cand Brexitul bate la usa...
2.3. Securitatea colectivă (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:01)
Securitatea colectivă este mult mai ambițioasă decât sistemele securitatea aliată sau apărarea colectivă deoarece urmărește să includă totalitatea statelor dintr-o regiune, chiar la nivel global, și pentru a Securitatea colectivă este mult mai ambițioasă decât sistemele securitatea aliată sau apărarea colectivă deoarece urmărește să includă totalitatea statelor...
2.4. trei premise (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:04)
Hans Morgenthau, în 1948, afirma că trebuie îndeplinite trei premise pentru ca securitatea colectivă să prevină cu succes războiul:
Sistemul de securitate colectivă trebuie să fie capabil să asambleze forța militară într-o putere mult mai mare decât cea asamblată de agresor, împiedicând astfel agresorului să încerce să schimbe ordinea mondială apărată de...
3. Articolul 5 şi apărarea colectiv
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:17)
În practica strategică s-au constituit şi au funcţionat două tipuri de organizaţii internaţionale:
• organizaţia de securitate colectivă, care rezolvă disputele dintre statele membre;
• organizaţia de apărare colectivă, care ajută un stat membru atunci când este atacat de o ţară din
exterior.
În conţinutul acestui articol din Tratatul de la Washington se stipulează „un atac...
4. Dilema identităţii NATO
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:23)
În cuvinte puţine dilema existenţială şi de evoluţie a NATO poate fi astfel formulată: „ameninţare directă vs.
apărare colectivă – intimidare şi descurajare şi/sau securitate colectivă vs. riscuri şi situaţii riscante –
prevenţie”. Aşadar, dilema fundamentală este uşor de enunţat şi foarte dificil de rezolvat.
4.1. Soluţia dilemei NATO (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 19:25)
Soluţia dilemei NATO, chiar dacă este complexă, ar putea fi:
• continuarea preocupărilor pentru apărarea colectivă concomitent cu dezvoltarea potenţelor de
securitate colectivă;
• reforma structurală, funcţională şi de conducere a forţei NATO;
• continuarea extinderii prin acceptarea de noi membri;
• extinderea colaborării pe iniţiative, precum PfP, desfăşurarea de operaţiuni în...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 20:15)
Multe dintre problemele de identitate ale organizaţiei derivă din reticenţa sau refuzul multora dintre statele-membre de a trata Rusia drept adversar strategic şi, implicit, drept ţintă a mecanismului de apărare colectivă înscris în articolul 5 al tratatului de la Washington. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus-o explicit, dar numeroase alte ţări - inclusiv Germania, în ultima vreme foarte atentă...
5. după 11 septembrie 2001
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 20:18)
Articolul 5 a fost invocat o singură dată: (din fericire) nu împotriva Moscovei, ci în semn de solidaritate cu Statele Unite, după 11 septembrie 2001. A fost expresia desăvârşită a dorinţei liderilor politici, sprijinită intens de birocraţia civilă şi militară a organizaţiei, de a contura un nou rol al NATO în lumea de după Războiul Rece. Se întâmpla într-un...
5.1. terorismul (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 20:25)
Foarte importantă este ideea tot mai răspândită că NATO ar trebui să combată ameninţările zilei (sau epocii), nu să se cantoneze într-o politică de confruntare cu Rusia. O ilustrează recentele declaraţii ale preşedintelui francez, potrivit căruia terorismul - nu Rusia, nu China - este principala problemă a securităţii internaţionale. Dar, dacă terorismul (sau...
6. Supravietuirea e amenintata
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 21:10)
E timpul sa tinem seama de schimbarile climatice date de schimbarii inclinatiei pamantului! Aceasta amenintare pune in discutie supravietuirea! NATO nu e si gura structura care ar putea sa joace rol cheie in salvarea supravietuitorilor terrei! Calamitatile naturale sunt adevarata amenintare pentru toti. E timpul solidarizarii speciei umane pentru a putea salva viata pe Terra. Vestul unit Estul??Nordul cu Sudul ca UNUL!!!!
7. NASA si NATO cauta solutii?!
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2019, 21:12)
Speram sa gaseasca solutii pentru supravietuire!
7.1. pt securitate colectiva comprehensiva (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 09:38)
Rusia si SUA colaboreaza impreuna cu China in domeniul spatial. Iata cum cautarea solutiilor pentru supravietuirea speciei umane dincole de terra uneste pamantul in domeniul cercetarii stiintifice, a astrofizicii si stiintekor aerospatiale.
7.2. impact inversare poli (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 18:39)
Furtuni solare minore au avut loc în 2003 şi au provocat oprirea reţelei electrice suedeze. În 1859, o serie de erupţii solare au provocat aurore boreale, acele manifestări celeste de la Polul Nord, până în insulele Caraibilor. Însă o inversare totală a câmpului magnetic ar avea o amploare mult mai alarmantă.
Potrivit cercetătorilor, ea ar duce la stingerea tuturor aparatelor electrice de pe...
7.3. NASA DOVEDESTE MANIPULAREA VREMII (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2019, 22:36)
IMAGINI DIN SATELIT, DEZVĂLUITE ACCIDENTAL DE NASA, DOVEDESC MANIPULAREA VREMII
Unii presupun că tehnologia de geoengineering poate – și este deja folosită – să manipuleze sisteme de furtună mai mari, cum ar fi uraganele. De fapt, astfel de acuzații au fost deja îndreptate către uraganul Matthew, sugerând că „fluctuațiile” din fotografia furtunii de mai jos arată „valuri, unde” în concordanță cu...
7.4. norii iau forma undelor ELF (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2019, 22:39)
Chemtrails sau manipulatorii vremii prin HAARP, legătura dintre operațiunile guvernamentale sub acoperire și efectele pe care acestea le pot avea asupra vremii, nu pot fi aruncate public, doar ca teorie a conspirației în prezent. Iată acum, imaginile satelitare ale NASA care au dezvăluit ceea ce se numește „dovada șocantă a ingineriei climatice”- norii iau forma undelor ELF cu care sunt bombardați