NATO: Guvernul nu a alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2022

Ţara noastră a cheltuit anul trecut mai puţini bani pentru apărare, potrivit datelor estimate pentru finalul lui 2022 din raportul publicat de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, deşi avem în proximitatea graniţei de nord şi a celei din est conflictul armat declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina.

Chiar dacă din tabelele publicate în anexele raportului, reţinem că în 2022 cheltuielile pentru apărare efectuate de guvernul Ciucă se ridică la 24,31 miliarde lei (5,19 miliarde dolari), cu aproape 2 miliarde lei mai mult decât în 2021, analizând datele privind contribuţia pe apărare la preţurile şi tarifele constante din 2015 existente în documentul citat, reiese că anul trecut forţele noastre armate au beneficiat de numai 16,31 miliarde lei, comparativ cu 16,47 miliarde lei în 2021 şi chiar 16,89 miliarde lei în 2020, ceea ce arată o scădere per total a cheltuielilor militare. Această scădere infimă reţinută de preţurile din 2015, în termeni nominali reprezintă 8 miliarde lei (diferenţa între preţurile şi tarifele din 2015 şi cele din 2022), ceea ce ne arată care sunt efectele inflaţiei şi ale crizei din energie asupra componentei bugetare privind aceste cheltuieli.

În schimb, din aceeaşi analiză comparativă, reiese că diferenţa este de numai minus 1,12 miliarde dolari (întrevaloare de 5,19 miliarde dolari pentru 2022 şi cea reţinută - 4,07 miliarde dolari - pentru 2022, dar la preţurile şi tarifele din 2015).

Din tabelul 3 publicat la pagina 159 din raportul prezentat de secretarul general al NATO, mai reţinem că în privinţa procentului din Produsul Intern Brut (PIB) cheltuielile militare calculate la preţurile de bază din 2015 arată că ţara noastră nu a atins 2% din PIB în anul 2022. Potrivit datelor din tabel, anul trecut cheltuielile efectuate de România pentru apărare se ridică la 1,75% din PIB, mai puţin decât 1,88% din PIB în 2021 şi 2,01% din PIB în 2020. De fapt, din analiza acestor date reiese că, după summitul NATO din 2014, din Ţara Galilor, când s-a decis ca statele membre să aibă o contribuţie de 2% din PIB pentru apărare, ţara noastră a atins acest procent - calculat în documentul citat la preţurile din 2015 - o singură dată, în anul 2020, fapt ce arată că promisiunile făcute de oficialii români nu au fost îndeplinite în totalitate.

În ceea ce priveşte variaţia anuală reală a cheltuielilor pentru apărare din PIB, raportul NATO mai arată că, dacă în 2020 s-a înregistrat un plus de 5,42%, în 2021 avem un minus de 2,95%, pentru ca estimările pentru finalul anului 2022 să consemneze un minus şi faţă de 2021, de 0,95%, deşi PIB-ul real al ţării noastre a fost în 2022 cu 12 miliarde dolari mai mare decât în 2021 (233 miliarde dolari anul trecut, faţă de 221 miliarde dolari anterior).

Potrivit documentului citat, în 2022 fiecare cetăţean al României a contribuit cu 215 dolari pentru Apărare dintr-un PIB per capita de 12.300 dolari, contribuţie calculată la preţurile din 2015, ceea ce reprezintă o contribuţie egală cu aceea din anul 2021 când PIB-ul per capita a fost de 11.500 dolari, şi o contribuţie cu 4 dolari mai mică decât aceea din primul an pandemic - 2020 - când PIB-ul per capita a fost de 10.900 dolari.

Conform datelor din raport, ţara noastră număra în 2022 aproximativ 78.500 militari, iar cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea de echipamente au reprezentat 25,52% (mai mari cu 4% faţă de anul 2021) din totalul sumei alocate pentru Apărare de la bugetul de stat. Cheltuielile cu personalul militar şi civil din Apărare au reprezentat anul trecut 55,05% (mai mici cu 1,5% faţă de 2021) din suma alocată, cele pentru infrastructură 4,19% (cu 3% mai puţin faţă de anul 2021), iar cheltuielile de întreţinere, mentenanţă şi funcţionare au fost 15,24% din alocarea totală pentru forţele armate, cu 1,7% mai mari comparativ cu 2021.