NATURA ÎŞI URMEAZĂ CURSUL Vulcanologii din întreaga lume sunt în alertă

Atenţi exclusiv la pandemie şi la combaterea coronavirusului, uităm că în jurul nostru se petrec numeroase alte lucruri interesante, dar şi periculoase. În ultima săptămână, din diverse zone ale lumii vin veşti legate de "revenirea la viaţă" a unor vulcani. În America de Sud, Europa, Asia se înregistrează erupţii, iar vulcanologi din întreagă lume sunt în stare de alertă. Vulcanul Sangay, situat în centrul Ecuadorului, a erupt şi a expulzat coloane de cenuşă care au ajuns până la înălţimea de 8.500 de metri. Serviciul pentru intervenţii de urgenţă din Ecuador a declarat că cinci cantoane au raportat căderi semnificative de cenuşă, iar autorităţile au decis suspendarea activităţilor publice şi private în provincia andină Chimborazo.

Cerul a fost acoperit de un nor de cenuşă care a ajuns până în capitala provinciei, Riobamba, la aproximativ 50 de kilometri distanţă de vulcan. Autorităţile au solicitat locuitorilor să îşi protejeze ochii, gura şi nasul şi să rămână în spaţiile interioare, atunci când acest lucru este posibil. La Riobamba a fost introdusă o limită de viteză de 30 de kilometri la oră pentru a se evita ridicarea în atmosferă a cenuşii depuse. Sangay, situat la aproximativ 280 de kilometri sud de capitala Quito, este considerat activ din 1628, iar actuala fază eruptivă a început în mai 2019, a declarat institutul geofizic IGEPN. Sangay, cu conul său acoperit de zăpadă atingând o altitudine de 5.230 metri, este unul dintre numeroşii vulcani activi din Ecuador, cum ar fi Tungurahua şi Cotopaxi, ambii la sud de Quito.

Vulcanologii islandezi sunt "pe poziţii" de mai multe zile încercând să descifreze misterele din spatele unei activităţi seismice neobişnuite din apropiere de Reykjavik, în regiunea unei peninsule vulcanice în stare latentă de aproape opt secole. La 25 de kilometri de capitală, micul munte vulcanic Keilir şi împrejurimile sale sunt analizate de câteva zile pentru a se afla dacă lava erupe - sau nu.

O ipoteză considerată foarte probabilă la jumătatea săptămânii trecute, după o serie de numeroase cutremure, de mică intensitate, asociate cu afluxuri subterane de magmă, dar care în prezent ridică semne de întrebare. "Acest lucru trebuie luat întotdeauna în serios", a declarat pentru AFP Thorbjörg Ágústsdottir, specialistă în seismologie în cadrul instituţiei publice de cercetare geoştiinţifică ISOR. Conform celor mai recente date, magma este la doar un kilometru de suprafaţă. Potrivit specialiştilor, o posibilă erupţie ar putea avea loc printr-o crăpătură situată între Keilir şi muntele apropiat, Fagradalsfjall, într-o zonă nelocuită. A trecut mai bine de un an de când au fost observate semne de trezire ale zonei, însă un cutremur important, cu magnitudinea 5,7, care a avut loc la 24 februarie, a fost cel care a semnalat un posibil episod semnificativ. De atunci, aproape 34.000 de mişcări telurice au fost detectate în Peninsula Reykjanes de reţeaua seismică a Institutului Meteorologic Islandez, lucru nemaiîntâlnit de la debutul monitorizării digitale, în 1991. Cea mai vastă şi mai activă regiune vulcanică din Europa, Islanda dispune de o reţea de monitorizare seismică excepţională. Cu câteva luni în urmă, vulcanul Grímsvötn, de sub gheţarul Vatnajökull din sudul insulei, a provocat îngrijorări.

Oamenii de ştiinţă din Filipine au ridicat nivelul de alertă pentru al doilea cel mai activ vulcan din ţară în urma mai multor semnale care indică o creştere a activităţii. Institutul de Vulcanologie şi Seismologie din Filipine (Phivolcs) a plasat alerta pentru vulcanul Taal din provincia Batangas, situată la 66 de kilometri sud de Manila, la nivelul 2. Evacuarea rezidenţilor cu domiciliul în apropierea vulcanului nu este încă recomandată, dar unităţile administraţiei locale au fost sfătuite să pregătească planurile de rezervă în eventualitatea unei creşteri a activităţii vulcanice. Phivolcs a monitorizat ondulaţia apelor oceanului, creşterea temperaturii apei în craterul vulcanic şi zeci de seisme vulcanice. Taal a erupt cel mai recent pe 12 ianuarie 2020, ducând la evacuarea a peste 376.000 de rezidenţi din oraşele învecinate. A erupt de 33 de ori din 1572. Zona este totodată o cunoscută destinaţie turistică pentru craterul pitoresc al vulcanului. Taal are particularitatea de a fi singurul vulcan din lume situat în mijlocul unui lac, pe o insulă.

Vulcanul Pacaya din Guatemala a erupt săptămâna trecută pentru a doua oară în ultimele zile. Explozii puternice au fost înregistrate la acest vulcan situat la circa 50 de kilometri sud de Ciudad de Guatemala, a anunţat autoritatea naţională în materie de situaţii de urgenţă, Conred. Vulcanul, cu o altitudine de circa 2.500 de metri, a expulzat materiale vulcanice şi o coloană densă de cenuşă şi gaz până la o înălţime de 5.500 de metri deasupra nivelului mării. Fluxuri de lavă cu o lungime de până la 1.500 de metri au fost înregistrate pe flancul sudic al Pacaya. Norul de cenuşă granulară şi grunjoasă a fost transportat de vânt înspre comunităţile din vest şi sud-vest. Rezidenţii au fost sfătuiţi să urmeze eventualele ordine de evacuare din partea autorităţilor, să nu se pună în pericol, să-şi pregătească bagaje de urgenţă, să acopere rezervoarele de apă şi să poarte măşti. Pacaya este unul dintre numeroşii vulcani din regiune. Erupţiile din 2018 ale unui alt vulcan din apropiere, Fuego, au dus la decesul a circa 200 de persoane.