Nawaf Salameh, Alexandrion Group: "Guvernul a stabilit taxarea cifrei de afaceri cu 1% pentru că nu e în stare să colecteze TVA"

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri va avea impact negativ asupra producătorilor de băuturi din ţara noastră, care sunt nevoiţi să facă faţă, în acelaşi timp, şi unor eventuale pierderi ce vor fi generate de termenele stabilite de stat pentru epuizarea stocurilor existente înainte de intrarea în vigoare a Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), a afirmat Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion Group, ieri, cu prilejul unei conferinţe de presă în care a prezentat direcţiile de dezvoltare ale companiei şi noul concept Alexandrion Experience.

În ceea ce priveşte impozitul de 1%, Nawaf Salameh ne-a spus: "Bineînţeles că impozitul minim pe cifra de afaceri va avea un impact financiar asupra Alexandrion Group. Măsura aceasta a fost luată pentru că statul nu poate să colecteze taxele şi impozitele stabilite în bugetul de stat. Pentru că statul nu e în stare să colecteze TVA, a pus acest impozit pe cifra de afaceri. Este un sistem gândit greşit, mai ales că din impozitul pe profit politica Alexandrion Group este să reinvestească 80% în activităţi de producţie în România. Or, dacă ni se aplică un impozit de 1% din cifra de afaceri, vor avea de suferit investiţiile pe care le programăm în diferite ramuri ale economiei naţionale. De exemplu, am intrat pe piaţa de energie regenerabilă, am obţinut toate autorizaţiile pentru realizarea pe terenurile pe care le deţinem în Dobrogea a unor capacităţi de 500 MWh pe solar şi eolian, dorim să mai realizăm un proiect asemănător, tot de 500 MWh, şi vom avea şi o capacitate de stocare pentru 150 MW. Este primul proiect privat din ţară care include o capacitate de stocare de asemenea dimensiune, iar Transelectrica ne caută acum un cod pentru aşa ceva, deoarece nu a mai existat un astfel de proiect. Aceste investiţii se fac din profit, profit generat de cifra de afaceri, or, dacă impozitezi cu 1% cifra de afaceri, acest lucru se va vedea şi în termenul de realizare a investiţiilor programate".

Preşedintele fondator al Alexandrion Group este nemulţumit şi de termenul stabilit prin HG 1074/2021 (modificată prin HG 1075/2023) privind epuizarea stocurilor odată cu implementarea sistemului de garanţie-returnare, mai ales că în cazul băuturilor alcoolice spirtoase şi a vinurilor obţinute şi supuse procesului de maturare şi învechire, băuturi care au şi o valoare de comercializare mai mare, timp de comercializare fiind mai îndelungat, epuizarea stocurilor existente înainte de 30 noiembrie 2023 nu se poate face până la 30 iunie 2024 aşa cum prevede în acest moment actul normativ din domeniu, şi nici până la 31 decembrie 2024 aşa cum prevede proiectul de modificare al HG 1074/2021 iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Potrivit producătorilor din domeniu, termenul corect ar fi ca stocurile respective să nu mai fie comercializate de la data epuizării lor.

Faţă de toate aceste lucruri şi de SGR, Nawaf Salameh ne-a spus: "Prin acest act normativ, statul român presează o industrie să meargă cu o viteză cu care nu poate. Nu înţeleg cum gândesc aceşti oameni. Legea respectivă este în vigoare, dar trebuie făcut ceva pentru îmbunătăţirea ei. De exemplu, în privinţa centrelor de colectare, cei care vând marfa în judeţe limitrofe Capitalei nu pot să vină să aducă sticlele la centrul de la Bucureşti, pentru că asta implică nişte costuri ridicate. În Germania, au fost construite astfel de centre la 10 kilometri distanţă de aglomerările urbane. Sigur că o să înregistrăm pagube dacă vor rămâne termenele stabilite de Guvern, fără să ţină cont de băuturile spirtoase şi de vinurile obţinute şi produse prin maturare şi învechire. Poate că noi, ca grup, nu vom fi afectaţi foarte mult, deoarece exportăm o cantitate mare de produse, dar nu înţeleg cum gândesc decidenţii politici. La nivel guvernamental sunt copiate exemple din afară, din alte state, dar noi nu suntem încă la nivelul acelor state. E o bătaie de joc, mai ales că îi auzim pe decidenţii politici când compară acest sistem cu cel din Germania şi spun că este la fel de performant. O fi, dar în Germania statul a contribuit financiar la realizarea sistemului de reciclare, nu l-a făcut pe baniii mediului de afaceri ca în România. Mai bine am investi în salarii, ca să creăm condiţii de trai mai bune angajaţilor, cetăţenilor. Reciclarea este un lux, dar ca să îţi permiţi acest lux trebuie ca cetăţeanul să trăiască în condiţii normale, să aibă un salariu bun, cu care să poată să îşi cumpere haine, încălţăminte, să mânânce mai sănătos şi să consume băuturi de calitate".

Domnia sa a mai spus că, din păcate, în ţara noastră luxul reciclării este realizat de Guvern pe banii companiilor din mediul privat de afaceri, ceea ce este incorect.