Bail-in-ul (confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme) a ajuns, în ultimele zile, un subiect fierbinte, abordat tot mai mult de instituţiile media, dar şi de analişti, jurişti şi parlamentari.
Desigur, tema este una de interes şi, cu toate că îi vizează în special pe cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro, despre ea ar trebui să ştie tot poporul, în condiţiile în care reglementările ce au legiferat şi la noi acest "colac de salvare" al instituţiilor financiare au intrat în vigoare încă de la începutul anului.
Ceea ce ne miră, însă, este că mijloacele de informare a publicului au început abia acum să mediatizeze acest subiect, iar unele o fac chiar într-un mod agresiv şi de "breaking news", deşi Directiva Europeană privitoare la bail-in a fost făcută publică încă din 2013, moment din care ziarul BURSA a avut constant articole pe subiect.
Faptul că opinia publică prezintă şi începe să înţeleagă cum vor fi ajutate băncile aflate la ananghie şi mai ales modul în care este prezentată Legea bail-in-ului i-a făcut pe reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) să reacţioneze.
După un amplu articol postat de consilierul BNR Cristian Bichi pe blogul Băncii Centrale, în care explică viziunea domniei sale asupra bail-in-ului, domnul Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, ne-a spus că mesajul mass-media pe subiect începe să creeze panică printre clienţii bancari.
Domnia sa ne-a declarat: "În aceste zile se poartă discuţii aprinse în jurul unei decizii a Curţii Europene de Justiţie (CJUE) pronunţată într-un caz din Slovenia. Hotărârea are multe pagini şi multe articole, însă citind-o de sus şi până jos ea spune acelaşi lucru - nu trebuie să se ajungă să se facă apel la bugetul de stat (care înseamnă banii contribuabililor) pentru salvarea băncilor; este nevoie de situaţii noi în care sistemul bancar să identifice soluţii interne (aşa-zisul bail-in) ca să se salveze. Dar şi aici sunt câteva reguli clare, lipsite de orice echivoc, ferme şi totuşi sunt discuţii în spaţiul public legate de această decizie. S-a ajuns până acolo până unde un partid politic a ieşit să să adreseze publicului din România şi să le spună oamenilor să-şi scoată repede banii din bănci".
Menţionăm că, la începutul săptămânii, Partidul Ecologist Român a publicat un comunicat pe site-ul său numit "Români, scoateţi rapid banii din bănci!". Acesta sublinia: "Jefuirea cetăţenilor a primit undă verde chiar de la Curtea Europeană de Justiţie. Mai exact, CJUE a stabilit că băncile pot fi salvate de la faliment prin confiscarea şi utilizarea depozitelor clienţilor.
O astfel de decizie periculoasă şi perfidă transformă băncile mari, generatoare în multe cazuri de înşelăciune şi şarlatanie, în instituţii supreme, intangibile, mai puternice decât statul în sine.
Dacă până acum bancherii, chiar dacă nu pierdeau nimic, măcar erau puşi sub controlul statului, prin hotărârea Curţii de Justiţie bancherii nu sunt sancţionaţi, nu suportă consecinţe şi nici nu sunt controlaţi. Dreptul la proprietate este desfiinţat, iar siguranţa financiară a cetăţenilor este aruncată în aer.
Considerând că cetăţenii sunt mai importanţi decât băncile şi statul naţional mai important decât deciziile aberante ale Comisiei Europene, Partidul Ecologist Român îi îndeamnă pe români să îşi retragă banii din bănci".
Domnul Vasilescu susţine că, în uma acestui comunicat, "a pătruns ideea că toţi românii îşi vor pierde depozitele, ceea ce nu este adevărat". Mai mult decât atât, reprezentantul BNR ne-a spus că oamenii au început să se prezinte la ghişee, să întrebe despre ce este vorba şi să-şi ceară banii din depozite.
Adrian Vasilescu a adăugat: "Eu am mai spus şi zilele trecute că sunt 10 milioane de români care au 15 milioane de conturi bancare. Trebuie menţionat că depozitele românilor/bancă/persoană sunt garantate prin lege până la 100.000 de euro şi că nu este niciun fel de pericol ca oamenii să piardă aceste sume şi dacă ar da faliment toate băncile din România, ceea ce ar fi imposibil".
În ţara noastră nu există nicio bancă în faliment şi nici în pericol de faliment, a ţinut să reitereze domnia sa, concluzionând: "Nu BNR a venit cu aceste norme, ci statul român, care a adaptat, la cererea noastră, o lege europeană".
Conform Legii 12 din 2015, a Rezoluţiei Bancare, primii care vor suporta pierderile pentru salvarea unei bănci în faliment vor fi acţionarii, ne-a spus domnul Vasilescu, menţionând că a doua categorie care va suporta pierderile, ulterior acţionarilor, sunt creditorii (unde intră şi deponenţii), "cu excepţia cazurilor în care prezenta lege prevede în mod expres altfel". "Ce prevede altfel prezenta lege? Prevede că depozitele acoperite, adică cele garantate, sunt protejate în întregime", ne-a mai explicat consultantul.
Depozitele garantate însumau 152 miliarde lei, la jumătatea acestui an, cu mai mult de 12 miliarde lei peste nivelul de la 30 iunie 2015, a anunţat ieri Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Comunicatul Fondului arată că sfera de garantare a FGDB cuprindea, la 30 iunie 2016, peste trei sferturi din valoarea totală a depozitelor la cele 29 de instituţii de credit autorizate în România de către Banca Naţională a României (BNR).
"Potrivit legii, suma totală de bani pe care o deţine un deponent la o bancă este acoperită în limita a 100.000 de euro, în echivalent lei, indiferent de situaţia în care s-ar putea afla o instituţie de credit (de exemplu, în stare de dificultate sau de insolvenţă)", menţionează Fondul, adăugând: "În cazul în care depozitele de la o bancă devin indisponibile ori banca este supusă unei măsuri de rezoluţie (de pildă, recapitalizarea internă), fiecărui deponent îi este garantată integral orice sumă mai mică decât 100.000 euro, iar cei care au depozite mai mari decât acest plafon beneficiază de acoperirea a 100.000 euro. Mai mult, prin lege, depozitele acoperite sunt excluse în mod expres de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă.
Pentru acea parte din depozit care depăşeşte 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Astfel, în cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenţa de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenţa recapitalizării interne numai în condiţiile în care toate celelalte creanţe nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile şi a asigura capitalizarea adecvată a instituţiei de credit. Dacă în ultimă instanţă se ajunge, totuşi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeşte în schimb titluri de capital (de exemplu, acţiuni) la banca în cauză.
Acţionarii şi creditorii băncii în rezoluţie sunt primii care suportă pierderile, cu menţiunea că niciun creditor nu suportă pierderi mai mari decât în cazul în care instituţia de credit ar fi fost lichidată prin procedura de insolvenţă".
În ţara noastră, din cele 13.971.200 de depozite ale persoanelor fizice deschise la 29 de bănci participante la FGDB, 24.919 sunt mai mari de 100.000 de euro. În cazul acestor depozite, doar suma de 100.000 de euro este acoperită de FGDB, subliniază Fondul.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 00:42)
... apoi am si io o intrebare: daca depozitele reprezinta sursa de finantare a bancilor, cum poate "confiscarea" lor salva banca?! ...
1.1. Cea mai buna intrebare !!! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 05:57)
Se produce scurtcircuit.
Din experimentul cu apa facut de Bcr raman doua pahare goale.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.07.2016, 01:02)
Mesaj eliminat, conform regulamentului.
2.1. Huh (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 04:48)
Abia astept editia print. Ai vazut ce titluri sunt azi?
3. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 29.07.2016, 01:05)
Când veți citi comunicatul Fondului, va trebui să remarcați exprimarea. Dacă nu o înțelegeți, lăsați-ne în pace, aveți ceva telenovele de văzut la televizor.
Fondul spune ca "sfera de garantare este de atâtea miliarde", adică depozitele din sistemul bancar de sub 100000 €. Comunicatul nu spune nimic despre lichiditățile fondului disponibile acum, despre scenarii de risc și orizonturi de timp.
În 2014, FGDB avea lichidități de 4.2 mld lei investite în titluri de stat românești și depozite bancare (asigurate?). În 2015, ele crescuseră la 5.3 mld lei. Probabil că acum ne aflăm la cca 6 mld lei. Din 152 mld lei, lichiditățile fondului reprezintă 4% din valoarea depozitelor asigurate.
Ce înseamnă asta? Dintr-un clasament mai vechi din 2012 după volumul depozitelor:
Alphabank 6 mld
Bancpost 8 mld
ING 11 mld
Unicredit 14 mld
etc catre bancile mari
Presupunând că în cazul unui faliment nu se pierde chiar tot, ci poate doar 30-50% dintre active, iar băncile de mai sus au active de 1.5-2 ori mai mari decât depozitele, FGDB poate suporta cel mult un faliment de tip Unicredit (poate chiar Raiffeisen). Este adevărat că în 2012, FGDB avea doar cca 2 mld lei în active. Deci putea suporta cel mult un faliment de tip Alpha sau Bancpost de la acel moment.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 01:39)
Corect !
FGDB nu poate acoperi toate depozitele bancare. mai mici de 100 000 euro.
Aceiasi problema e la FCI siI FGA.
Fondurile sunt mult sub valoarea activelor asigurate .
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 04:34)
bah Cristi esti tare ca matematica aplicata !
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 04:52)
Ti-ar conveni sa primesti actiuni la acea banca?
Sa spunem Volksbank!
3.4. atentie (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de costel în data de 29.07.2016, 08:34)
Alo.
Volksbank nu mai exista !!!!
A fost cumparata de Banca Transilvania.
Eventual actiuni TLV.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 11:13)
Costica nu te prosti ca copilul cu naveta spatiala si masina Ferrari.
Daca Volksbank era lasata sa se miste natural ca adidasi Torsen, Volksbank era 0 nici poveste de Tlv.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.07.2016, 01:10)
Mesaj eliminat, conform regulamentului.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 01:57)
Make, da-l pe nemernic pe mana politiei!
4.2. Si 2 e al tau (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 04:58)
Esti bolnav, stai sa scri asa ceva ziua noaptea postezi aici, niste mizeri.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 08:13)
Nici dacă aș fi patron de bancă nu aș pune atâta patimă pentru o bancă. :D Cine știe ce-o fi pățit în tinerețe.
5. Per are dreptate cu comunicatul
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 04:43)
Am crezut ca Psd a spus, au fost cateva discuti si uite ce din nicat scoate partidul ecologistilor.
Tot nu se mentioneaza nr procesului.
Nu e normal ca avem bail in, cum facem sa il scoatem afara?
Nu Bnr dar la recomandarea Bnr avem Bail in atunci tot la recomandarea Bnr sa se scoata.
Elvetia NU are bail in !!!
Decizia curti e definitiva? Nu mai poate fi atacata? Cjue ia ultima speranta a omului de rand daca ii trece prin cap sa se ia la tranta cu banca.
Felicit Bursa ca a informat din 2013 despre bail in, Rusine la restul presei economice ca NU au atins subiectul.
Declaratia lui Vasilescu imi aminteste de Basescu cu usturoiul.
5.1. Propunere indecenta (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de julien cosaku în data de 29.07.2016, 12:59)
Acest matusenilic adrien de bnr ar trebui sa se retraga-n penzia pe ultimii 99 de ani si sa nu mai flatuleze prin gazzete, alfel serioase !
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 13:32)
Haha
6. Du-te după bogdanel!
(mesaj trimis de Gandhi în data de 29.07.2016, 07:42)
Dar de fapt nu! Te-ai încadra mai bine dintr-un peisaj verde!
7. spre Elvetia
(mesaj trimis de ticu în data de 29.07.2016, 08:38)
Sa vezi acum lumea cu bani cum incarca avioanele spre Elvetia...
8. A fi ori a nu fi...
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 29.07.2016, 08:56)
Se pune intrebarea daca noi muritorii de rand chiar avem nevoie de banci? E drept ca e ma comod sa platesti cu cardul sau online si ca nu trebuie sa-ti cumperi dar in rest?
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 09:16)
Bancile sunt la fel de necesare ca si cizmariile sau alimentarele, insa trebuie eliberate de sub reglementarile comuniste conform carora nu pot da faliment. Multe dintre acestea sunt falite inca din 2008, dar ne amagim ca hainele imparatului sunt roz si se asorteaza cu pasarica de 1 cm a imparatului.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 09:18)
Romanul are o vorba "pestele de la cap se impute" !!!
Cum e posibil ca un consilier si cadru univeritar de talia lui Vasilescu sa confunde deponentii cu creditorii?
Cum sa nu respecti proprietatea personala a deponentilor fata de creditorii furnizori de servicii de curatenie ???
Cum sa ai incredere in banci cand au de gand sa nu iti respecte proprietatea ????
Sau cum de abuzeaza si garanteaza partial depunerea ??? Atunci de ce sa depun in banca sume de bani daca eu, deponent, sunt pedepsit ca managementul bancii a fost necorespunzator??
Sa raspunda conducerea bancii ca ea si-a pus salarii exorbitante sa faca treaba buna nu sa duca banca in faliment !!!!
Sau sa raspunda statul daca admite ca o banca sa fure populatia !!!!
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 13:34)
Corect.
Lupul ds pe WST.
10. fără titlu
(mesaj trimis de micutu de la 6 în data de 29.07.2016, 09:24)
E ca sicum te-ai uita la datoria SUA si ai trage concluzia ca sunt in faliment. Frati romani, scenariul ca toate bancile din Romania sa dea faliment este unul extrem. Inseamna ca s-a rupt Europa in 2, ca s-au unit continentele, ca se invarte Pamantul invers. Ati vazut prea multe filme sa comparati disponibilul FGDB cu depozitele garantate si sa starniti panica. Ca sa dea bancile faliment deodata trebuie sa fie un soc si nu numai la noi, FG e pentru o situatie de avarie limitata. Iar pe de alta parte nu uitati ca mai e si UE chiar daca nu suntem in eurozone. Asa ca decat sa creati scenarii cu asteroizi financiar-bancari mai bine vedeti ca avem alte probleme mai reale, de genul monitorizarii tuturor tranzactiilor si in general a monitorizarii fiecarei miscari. Sub umbrela antiterorismului se forteaza niste lucruri.
10.1. Ing 2008 te contrazice (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 13:39)
Fondul de garantare a fost golit, guvernul Olandei a intervenit cu o suma colosala.
Bancile din Italia, Grecia stau sa puste de coapte ce sunt in Germania DB scoate limba dupa bail out.
Iti mai menti pozitia?
11. fără titlu
(mesaj trimis de Manea Fiara Rea în data de 29.07.2016, 09:28)
Romani, nu va lichidati depozitele! si asa dobanzile sunt de nimic, nu riscati sa pierdeti si mai mult.
Aduceti-va aminte cat au pierdut in 1999 credulii care si-au scos banii de la BCR in urma unor zvonuri: au pierdut dobanda la termen, au platit comisionul de lichidare/scoatere numerar, pentru ca dupa cateva zile sa vina (cu coada intre picioare/capul plecat) sa-si refaca depozitele.
11.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 11:10)
Nu mai tine.
Gogosi s-au racit.
11.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 11:58)
eu am subscris la Centenar cu banii economisiti. punct.
11.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 15:34)
S-ar putea s-o iei de la capat.
BNR a salvat bancile prin eliberarea RMO-urilor, acestea creditand mai departe statul la dobanzi de 20% cu garantia BNR ca va tine cursul EURRON. Acum cand leul se apreciaza doar ca sa aiba de unde se prabusi, dobanzile la titluri de stat sunt 2%. :D
12. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 09:40)
Vasilescu Olteanu ti-a semnat pensionarea azi anticipat.
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2016, 17:21)
Domnule Vasilescu ,pledati pentru tinerea banilor in banci !
Nu spuneti nimic de dobanzile infime atat la lei cat si la valuta.
Nu spuneti nimic despre comisioanele exorbitante de retragere a numerarului ,care este cat dobanda pe trei ani la lei ,i dobanda pe cinci ani la euro si pe sapti ani la dolari.
Multi nestiutori au simtit-o pe pielea lor !
De ce sa mai depunem banii la banca ? Sa luam mai putini decat am depus sau deloc!
13.1. abuz (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de modestul în data de 29.07.2016, 23:17)
bail in si informarea anaf ref operatiunile fiecaruia dintre noi duce la sfarsitul sistemului bancar.
bancile ar trebui sa lupte pentru eliminarea abuzurilor nu noi.
noi alegem "salteau",ei ne obliga.
nu stiu insa ce facem cu dreptul de proprietate,etc din constitutie.
la ce nemai ajuta?
13.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2016, 16:06)
Corect.