NEGOCIERI PNL-PSD Programul de guvernare - aproape gata, premierul - stabilit de Cotroceni

PSD, PNL şi UDMR ar urma să ajungă astăzi la o formă finală a programului de guvernare, după care echipele de negociere să treacă la dezbaterile privind componenţa viitorului Cabinet. În ceea ce priveşte funcţia de prim-ministru, se pare că preşedintele Klaus Iohannis va fi cel care va decide dacă în primii ani ai noii alianţe de guvernare, premierul va fi dat de PNL sau PSD.

"Cea mai bună soluţie este să avem cât mai repede un guvern. Noi am făcut deja un compromis major pentru a avea o coaliţie de guvernare cu PSD şi vom vedea care va fi forma acesteia. Am încercat să avem un guvern cu cei de la USR, care au închis uşa şi au avut condiţii bizare la care nu au renunţat", a afirmat, ieri, Florin Cîţu, preşedintele PNL şi prim-ministru interimar.

În privinţa solicitărilor PSD privind majorarea de către viitorul guvern a pensiilor, alocaţiilor pentru copii şi salariilor, şeful PNL a precizat că Ministerul Finanţelor efectuează mai multe simulări pentru a vedea care va fi impactul bugetar al acestor creşteri.

"Orice variantă avem trebuie să ţinem cont că România este în procedură de deficit excesiv. Investiţiile de anul viitor sunt minim 6% din PIB, dar ne dorim să mergem către 7%. Vrem o reformă a aparatului administrativ, să nu creştem taxele. Avem un rating de ţară pe care l-am crescut, nu vrem să destabilizăm situaţia. În acest context, putem să discutăm despre creşteri de pensii, salarii şi alocaţii", a precizat Florin Cîţu.

Referitor la afirmaţiile social-democraţilor conform cărora ar exista un buffer de 40 miliarde lei din care ar putea fi realizate majorările respective, premierul interimar a declarat că acest buffer nu există, ci este vorba doar despre o creştere a încasărilor bugetare.

"În acest moment avem o execuţie bugetară mai mare decât anul trecut, 40 miliarde lei încasări mai mari faţă de 2020. Nu există un buffer, ci încasări mai mari decât anul trecut, în condiţiile în care am plătit la timp toate facturile, toate salariile, am crescut pensiile şi alocaţiile în timpul crizei şi am făcut rambursările de TVA în timp util", a arătat Florin Cîţu.

În schimb, liderii PSD întruniţi ieri în şedinţa Consiliului Politic Naţional au decis să nu renunţe la solicitarea majorării pensiilor cu 11%.

"PSD susţine cu argumente că pensiile trebuie să crească cu 11%, iar acum se fac simulări asupra impactului financiar. Specialiştii din cadrul PSD (...) au venit cu soluţii privind resursele necesare acestei majorări, principala fiind din interiorul bugetului de stat. Trebuie să vii cu măsuri de compensare pentru cei a căror putere de cumpărare e afectată foarte tare de inflaţia de 7,9%. 11% pentru majorarea pensiilor e o cifră corectă din punctul nostru de vedere. O sursă foarte serioasă pentru majorarea pensiilor, salariilor şi alocaţiilor trebuie să fie eliminarea sau redcuerea drastică a evaziunii fiscale şi contrabandei. Sunt măsuri pe care le putem identifica, putem să gestionăm aceste lucruri şi vom avea venituri mai mari la bugetul de stat", a declarat senatorul Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, imediat după şedinţa Consiliului Politic Naţional.

Declaraţiile lui Radu Oprea au fost întărite ulterior şi de prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, care a menţionat că în momentul în care echipele de negociere pe Muncă şi Fiscalitate vor ajunge la o soluţie comună privind creşterea pensiilor, salariilor şi alocaţiilor, aceasta va fi comunicată şi se va trece la etapa următoare - constituirea efectivă a viitorului Guvern.

"E normal să fie discuţii aprofundate pentru că vorbim despre viziuni diferite şi despre cele mai mari partide din România. E normal ca abordarea şi viziunea din partea dreaptă să fie una - şi nu am de ce să o critic -, dar la fel de normal este ca şi pe partea stângă, social-democrată, să avem componentele care ne interesează şi anume modul în care vedem România din partea stângă. Nu e simplu să armonizezi toate aceste lucruri", a spus Sorin Grindeanu, care a precizat că PSD îşi doreşte şi funcţia de premier şi pe aceea de ministru al finanţelor publice.

Senatorul Radu Oprea a mai precizat că programul de guvernare a fost stabilit în proporţie de 90% de echipele de negociere ale PSD, PNL şi UDMR, singurele capitole care au rămas încă în discuţie fiind munca (majorările de pensii, salarii şi alocaţii), fiscalitatea (unde social-democraţii doresc introducerea impozitării progresive a veniturilor) şi justiţia (unde PSD nu vrea desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie).

"Noi ţinem la pachetul de măsuri sociale şi aş menţiona doar creşterea pensiilor, alocaţiilor şi salariul minim. Sunt măsuri foarte multe care au fost preluate din programul PSD, cum ar fi schemele de ajutor pentru IMM-uri, susţinerea investiţiilor care vin cu valoare adăugată în economia naţională, programul Fabricat în România sau susţinerea marilor companii din ţara noastră. La fel şi la agricultură: creşterea producţiei şi a consumului de produse româneşti, stimularea asocierii producătorilor, dezvoltarea centrelor de depozitare - idei cu care PSD a venit şi care sunt prinse în programul de guvernare. La Sănătate, avem măsuri pe care le-am tot discutat în spaţiul public: accesul la medicaţie antivirală şi asigurarea de teste rapide de calitate", a spus Radu Oprea.

În ceea ce priveşte capitolul Justiţiei, mai precis desfiinţarea SIIJ, surse politice din cadrul PSD şi PNL susţin că ar exista trei variante în calcul: mutarea dosarelor la o altă secţie a Parchetului General, trecerea Secţiei Speciale în subordinea DNA sau amânarea discuţiilor pentru primăvara anului viitor.

Potrivit surselor citate, UDMR insistă pentru desfiinţarea Secţiei Speciale şi transferul dosarelor la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General. În privinţa variantei privind trecerea SIIJ în subordinea DNA, sursele politice susţin că ea a fost respinsă în primă fază şi de PSD, şi de UDMR, pe motiv că DNA ar primi puteri suplimentare. Cât priveşte a treia variantă, PSD şi PNL nu vor menţiona nimic în programul de guvernare despre desfiinţarea Secţiei Speciale, ci la capitolul Justiţie va fi trecută doar sintagma "respectarea cerinţelor MCV", iar viitorul ministru al Justiţiei ar urma să vină ulterior cu o soluţie privind desfiinţarea SIIJ care să strângă o majoritate în Parlament.