NEÎNCREDERE: Banii nu intră în "Primul Siloz"

• Băncile nu au pregătit ofertele de creditare şi cer Băncii Naţionale garanţii suplimentare

Băncile privesc cu neîncredere programul guvernamental "Primul Siloz" şi solicită Băncii Naţionale a României (BNR) garanţii suplimentare, susţin surse oficiale.

Lansat cu mare fast de către Executiv încă din luna iulie, "Primul Siloz" este, în acest moment, nefuncţional din cauză că instituţiile bancare nu au pregătit ofertele de creditare.

Sunt voci care susţin că principalul motiv pentru care băncile nu sunt atrase de acest program guvernamental ar fi că agricultura naţională are un potenţial de risc ridicat.

Surse oficiale susţin că adevăratul motiv ar fi că instituţiile bancare nu au suficientă încredere în mecanis-mul certificatelor de depozit gândit de guvernanţi şi ar solicita şi implicarea BNR.

Surse apropriate programului ne-au declarat: "Instituţiile bancare nu vor să accepte certificatele de depozit emise de către Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) fără o serie de garanţii suplimentare din partea BNR. Băncile dau dovadă de reticenţă în privinţa certificatelor de depozit. Nu poţi să obligi o bancă să vină să participe la acest program dacă nu îi inspiră suficientă încredere. În acest context, este necesară o discuţie cu BNR. Ar trebui oarecum aplicate reglementările BNR privind provizioanele şi în acest caz".

• Ileana Bratu, FGCR: "Instituţiile bancare nu ne-au semnalat oficial aşa ceva"

Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii FGCR au dezminţit această ipostază, însă au admis, totuşi, că băncile nu au pregătit oferte de creditare.

Interesant este că la momentul lansării programului, preşedintele FGCR, Veronica Toncea, anunţase că zece bănci se arătaseră interesate să lucreze cu certificatele de depozit şi să creeze produse de creditare specializate.

Ileana Bratu, directorul adjunct al FGCR a declarat, pentru BURSA, că, la începutul lunii octombrie, dis-cuţiile cu Bursa Română de Mărfuri (BRM) în privinţa tranzacţionării certificatelor de depozit vor fi reluate. "Odată cu apariţia unei pieţe libere, băncile vor avea o garanţie suplimentară şi vor începe să accepte certificatele de depozite drept garanţii pentru creditele de producţie oferite fermierilor", ne-a precizat reprezentantul FGCR.

Întrebată despre posibilitatea ca băncile să ceară garanţii suplimentare BNR, Ileana Bratu a replicat că "instituţiile bancare nu ne-au sem-nalat oficial aşa ceva".

• CEC Bank, gata să finanţeze "Primul Siloz"

Singura instituţie bancară care şi-a manifestat interesul pentru acest program este CEC Bank. "CEC Bank a finalizat primul produs de finanţare pentru programul guvernamental Primul Siloz", a declarat, pentru BURSA, preşedintele instituţiei, Radu Graţian Gheţea.

Domnia sa a precizat că oferta de creditare va putea fi accesată în scurt timp, în urma unei discuţii cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

"CEC este o bancă interesată de sprijinirea agriculturii şi a producătorilor agricoli, iar referitor la programul , noi am pregătit un produs de finanţare", a punctat Gheţea.

• Ilie Sârbu: "Ministerul nu poate interveni în politica internă a băncilor"

Contactat să comenteze situaţia programului "Primul Siloz", minis-trul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat, pentru BURSA, următoarele: "Ministerul a creat cadrul legal pentru licenţierea depozitelor şi pentru emiterea certificatelor de depozit. Practic, ministerul a mediat colaborarea dintre FGCR şi bănci. De aici în acolo băncile sunt cele care trebuie să ducă la îndeplinire acest proces. Ministerul Agriculturii nu poate interveni în politica internă a băncilor".

• Fermierii sunt dezamăgiţi

Visul fermierilor de a accesa credite pentru producţie cu garanţii de la stat prin programul Primul Siloz este, încă, departe să fie realizat.

Până în prezent, Fondul a pus în circulaţie 110 certificate de depozit, însă fermierii s-au plâns că s-au prezentat cu acestea la bănci, şi au fost refuzaţi.

Preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae, consideră că "Primul Siloz" reprezintă "un eşec" al programelor Ministerului Agri-culturii.

În opinia sa, o parte din vină o poartă şi băncile care "nu au participat niciodată la finanţarea sectorului agricol şi la sprijinirea politicilor agricole".

"S-a demonstrat şi de această dată că nu avem capacitatea instituţională de a atrage sistemul bancar într-o politică generală de sprijinire a sectorului, care să poată scoate agricultura din criză", a conchis liderul Agrostar.