NEPUTINŢA UNEI BĂNCI CENTRALE FALIMENTARE Va veni un tsunami sau doar un val al falimentelor bancare în Statele Unite?

Silicon Valley Bank a ocupat doar cîteva zile prima pagină în presa internaţională, iar "faima" sa a trecut rapid, deoarece şi alte bănci încearcă măsuri disperate pentru evitarea falimentului.

În Statele Unite atenţia este îndreptată asupra băncii First Republic, ale cărei acţiuni tocmai şi-au reluat căderea accelerată, în ciuda unor depozite de 30 de miliarde de dolari constituite aici de un grup format din cele mai mari bănci americane.

Autorităţile din Elveţia au forţat achiziţia Credit Suisse de către rivalul UBS prin încălcarea unor reglementări şi principii de guvernanţă fundamentale, în condiţiile în care injecţiile de lichiditate de zeci de miliarde de franci din partea Băncii Naţionale a Elveţiei au fost inutile.

Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă care să "permită trecerea peste obstacolele de reglementare şi de guvernanţă, în vederea încheierii rapide a tranzacţiei ", după cum scrie Financial Times, iar Parlamentul elveţian va vota aprobarea acestor măsuri în următoarele şase luni.

"Salutăm anunţurile făcute astăzi de autorităţile elveţiene pentru a sprijini stabilitatea financiară. Poziţiile de capital şi de lichiditate ale sistemului bancar din SUA sunt solide, iar sistemul financiar american este rezilient", se arată într-un comunicat de presă comun al Federal Reserve şi Departamentului Trezoreriei, publicat pe site-ul Federal Reserve.

Un comunicat similar, în care se subliniază că "sectorul bancar din zona euro este rezilient, cu poziţii solide de capital şi lichiditate", a fost publicat şi pe site-ul BCE, sub semnătura preşedintelui Christine Lagarde.

Utilizarea excesivă a termenului "rezilient" nu este deloc liniştitoare. Oare cunosc bancherii centrali semnificaţia termenului sau îl folosesc doar pentru că este la "modă" şi ar trebui să arate un anumit grad de "sofisticare"?

Cum se poate spune că un sistem bancar este rezilient, când la primele semnale ale unei retrageri a depozitelor sunt adoptate noi programe de salvare în regim de urgenţă?

Poate tocmai aceste "detalii nesemnificative" îi îngrijorează pe investitori, în opinia cărora "criza bancară este departe de a se fi terminat, chiar şi după preluarea Credit Suisse", după cum mai scrie Bloomberg.

Pentru a opri un potenţial val al falimentelor, Federal Reserve a creditat masiv băncile comerciale în scopul îmbunătăţirii lichidităţii, atât prin facilitatea clasică cunoscută sub numele "discount window", cât şi prin noul instrument din "trusa de salvare", Bank Term Funding Program (BTFP).

Valoarea totală a creditelor acordate băncilor comerciale a ajuns la aproape 153 de miliarde de dolari, cu mult peste recordul de 111 miliarde, înregistrat în perioada crizei financiare (vezi graficul).

Dacă se adaugă şi primele împrumuturi acordate în cadrul BTFP, valoarea totală a împrumuturilor a fost de 164,8 miliarde.

Istoria recentă nu oferă motive de optimism în ceea ce priveşte eficienţa acestor împrumuturi pentru salvarea băncilor. "În perioada lunilor frenetice ale crizei financiare, Federal Reserve a forţat limitele autorităţii sale legale şi a împrumutat bani unui număr mare de bănci, care ulterior au dat faliment", se arată într-un articol din aprilie 2011 al cotidianului New York Times.

NYT subliniază că împrumuturile acordate în cadrul "discount window" au transformat acest program puţin utilizat, destinat băncilor aflate într-o criză temporară de lichiditate, într-o sursă de finanţare pe termen lung.

"Mai mult de o mie de bănci au profitat de acest lucru, iar cel puţin 111 dintre aceste bănci au dat ulterior faliment, conform unei analize a datelor federale", mai scrie cotidianul american. În plus, "opt bănci aveau datorii la Fed în ziua falimentului, inclusiv Washington Mutual, cel mai mare faliment bancar din istoria americană".

Acum situaţia este mult mai gravă, atât din perspectiva capacităţii Fed-ului de a acţiona, dar şi din punctul de vedere al numărului băncilor aflate în dificultate.

"Fed-ul este falimentar. Bilanţul său are o valoare negativă de 1,1 trilioane de dolari şi nu mai poate face nimic altceva decât să tipărească bani", a declarat Jeffrey Gundlach, directorul executiv al firmei de investiţii DoubleLine Capital, pentru CNBC.

Investitorul american a mai subliniat că "Fed-ul obişnuia să trimită bani la Trezorerie, acum Trezoreria trimite bani Fed-ului", iar autorităţile americane au ajuns în situaţia în care nu mai pot amâna consecinţele administrării defectuoase a finanţelor şi a politicii monetare.

Valoarea negativă uriaşă a bilanţului Federal Reserve este rezultatul marcării la piaţă a titlurilor guvernamentale şi ipotecare cumpărate prin tipărire, care a condus la pierderi nerealizate cumulate de 1,25 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului trecut, conform raportului financiar din T3 2022.

Pierderi nerealizate de circa 822 de miliarde de dolari s-au înregistrat la nivelul portofoliului de titluri de stat, iar circa 430 de miliarde la nivelul portofoliului de titluri ipotecare securitizate pe baza creditelor imobiliare rezidenţiale. În aceeaşi perioadă a anului precedent, pierderile nerealizate cumulate erau de circa 211 miliarde.

În ceea ce priveşte transferurile către Trezorerie, valoare medie săptămînală a acestora a fost de 2,2 miliarde în primele opt luni din 2022. În prima săptămână din septembrie 2022 s-a înregistrat prima valoare negativă, de 165 de milioane de dolari, iar ultimele date, aferente săptămânii încheiate la 15 martie 2023, arată o valoare negativă de circa 41 de miliarde de dolari.

Iar această bancă centrală, cea mai importantă sau poate cea mai impotentă din lume, ar trebui să salveze acum aproape 200 de bănci, toate măcinate de aceleaşi riscuri care au dus la căderea Silicon Valley Bank.

Numărul "candidaţilor" la faliment apare într-un studiu recent, publicat pe site-ul Social Science Research Network sub titlul "Monetary Tightening and U.S. Bank Fragility in 2023: Mark-to-Market Losses and Uninsured Depositor Runs?"

Autorii estimează că sunt 186 de bănci în SUA care, în faţa unor retrageri masive ale depozitelor care depăşesc pragul de garantare, vor avea active insuficiente pentru a onora chiar şi retragerea depozitelor garantate.

Concluzia apare în condiţiile în care "valoarea de piaţă a activelor bancare din SUA este cu 2 trilioane de dolari mai mică decât valoarea lor contabilă", după cum se arată în analiză, deoarece "creşterea recentă a dobânzilor a condus la o scădere a valorii de piaţă a activelor bancare cu până la 20%, în condiţiile unui declin mediu de 10%".

Articolul a fost publicat în 13 martie 2023. După câteva zile, Bloomberg a scris că valoarea programului de lichiditate BTFP al Federal Reserve poate ajunge la 2 trilioane de dolari, conform estimărilor de la JP Morgan. Probabil că este doar o coincidenţă.

Autorii mai accentuează că 10% dintre bănci au pierderi nerealizate mai mari decât ale Silicon Valley Bank, in condiţiile în care 10% dintre bănci au o capitalizarea mai slabă decât SVB, iar "recentele scăderi ale valorii activelor bancare au crescut foarte mult fragilitatea sistemului bancar american în faţa unor retrageri ale deponenţilor neasiguraţi".

În concluzia studiului se arată că "pierderea de 2 trilioane de dolari din valoarea activelor, combinată cu ponderea mare a depozitelor negarantate în cadrul unor bănci, poate afecta stabilitatea acestora". De asemenea, "dacă jumătate dintre depozitele negarantate sunt retrase, atunci aproape 190 de bănci se confruntă cu riscul de a nu putea onora retragerea depozitelor garantate cu o valoare de circa 300 de miliarde de dolari".

Credinţa în miracolul tiparniţei trebuie să fie mai mare ca niciodată. Doar astfel o bancă centrală falimentară mai poate "salva" un sistem bancar falimentar.

Dar este suficient? Nicidecum. Falimentul moral al autorităţilor nu poate fi "soluţionat" prin tipărire.