NICOLETA GRIGORESCU, AVOCAT: "Ar trebui dublat numărul judecătorilor penalişti, să facem faţă noilor coduri"

Judecătorii specializaţi în drept penal vor parcurge o perioadă de "brambureală" totală, ca urmare a intrării în vigoare, de sâmbătă, 1 februarie, a noului Cod Penal (CP) şi a noului Cod de Procedură Penală (CPP), susţin specialiştii în domeniu.

Deşi cele două legi au fost adoptate încă de acum câţiva ani, justiţia noastră nu s-a organizat în vederea unei bune funcţionări care să urmeze intrării în vigoare a noilor coduri.

Avocatul Ovidiu Buduşan ne-a precizat: "Din 2009, respectiv 2010, de când au fost adoptate cele două coduri, cu dispoziţie de aplicare din februarie 2014, a fost suficient timp pentru ca domeniul justiţiei să se pregătească, însă noi nu am reuşit să facem acest lucru. Comisia Europeană face presiune şi nu înţelege de ce dorim tot timpul să amânăm intrarea în vigoare a acestor coduri".

La rândul său, avocatul Nicoleta Grigorescu susţine că judecătorii vor fi de-a dreptul bulversaţi în următoarea perioadă.

Domnia sa ne-a spus: "Codul Penal a fost adoptat în anul 2009, iar Codul de Procedură Penală - în 2010, cu dispoziţie de aplicare din februarie 2014.

Ambele acte normative sunt în vigoare din 1 februarie, cu dispoziţii tranzitorii care ordonează aplicarea celor două coduri. În baza legii de aplicare adoptată anul trecut, codurile intră ordonat în vigoare, instanţele ştiu cum să le aplice.

Problema mare este că aceste coduri au adus modificări în domeniu, dar au impus şi introducerea unor instituţii noi care nu au existat până acum. Toate instituţiile judecătoreşti nou introduse ridică numeroase probleme, atât din punct de vedere al logisticii, cât şi din punct de vedere al modului de aplicare a noilor prevederi. Mai precis, din lipsă de specialişti în domeniu, acelaşi judecător va judeca într-o zi ca reprezentant al unei instituţii (de exemplu, în calitate de judecător de cameră), în altă zi ca reprezentant al altei instituţi (judecător de drepturi şi libertăţi) etc.

Acest lucru va conduce la o serie de probleme de organizare, numărul judecătorilor fiind prea mic. În opinia mea, ar trebui ca numărul judecătorilor să se dubleze şi ar fi foarte bine să se recurgă la procurori, în acest sens. În orice caz, CSM va trebui să rezolve aceste neajunsuri, întrucât se pot întâmpla şi greşeli la procesele penale, din cauza bramburelii care se va crea. Vor fi foarte multe probleme legislative, foarte multe cazuri, o cantitate enormă de dosare cu multe volume. Judecătorii vor fi extrem de aglomeraţi, mai ales că, dacă până acum se punea un mare accent pe oralitate, potrivit noilor proceduri va fi mult mai importantă partea scrisă. Sunt instituţii noi care trebuie introduse şi care sunt importate din ţări ca Germania, absolut nepotrivite pentru modul nostru de gândire".

Domnia sa subliniază că, la nivelul întregii ţări, sunt circa 2.500-3.000 de judecători şi aproximativ 3.000 de procurori care ordonează câteva milioane de procese pe an, în penal activând circa o treime dintre aceştia.

O altă problemă pe care o pun cele două coduri este că acestea modifică absolut toate legile care au dispoziţii penale.

Doamna Grigorescu subliniază că noile coduri schimbă foarte multe proceduri, fiind restructurat tot procesul penal.

"Toţi cei care judecă începând de sâmbătă, 1 februarie, se află într-o incertitudine, pentru că se discută despre modificarea mai multor articole, nu doar despre unul singur", ne-a mai spus doamna Grigorescu.

• Ovidiu Buduşan: "Orice modificare la Codul de Procedură Penală intră în vigoare imediat ce este aprobată"

Divergenţele politice pe marginea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală au ţinut prima pagină a ziarelor în ultima perioadă, o parte din prevederile noilor acte normative fiind contestate atât de şeful statului, cât şi de DNA, dar şi de alte instituţii din ţara noastră.

Printre articolele ce ridică probleme se numără cele care vizează pedepse mai mici pentru o serie de infracţiuni, pedepsirea declaraţiilor publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare gravă legată de instrumentarea respectivei cauze, precum şi procedura de interceptare.

Deşi preşedintele Traian Băsescu a cerut în mai multe rânduri modificarea celor două coduri prin Ordonanţă de Urgenţă, premierul Victor Ponta a refuzat să adopte o astfel de măsură, subliniind că şeful statului trebuie să-şi asume promulgarea celor două coduri, adoptate în Guvernul Boc.

În aceste condiţii, noile coduri au intrat în vigoare sâmbătă, 1 februarie, Executivul urmând să aprobe, miercuri, mici ajustări la Codul de Procedură Penală, după cum a anunţat, vineri, primul ministru.

Oficialul a subliniat că modificările vor clarifica şi prevederile referitoare la interceptări, precizând: "La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine (n.r. sâmbătă), există şi s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituţională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală faţă de fapte şi nu faţă de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (...) Este o interpretare pe care unii specialişti spun că se pot face în continuare interceptări, alţii spun că nu şi atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferenţă de interpretare".

Ponta a precizat că, la începutul acestei săptămâni, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Codul Penal, care poate îngrădi libertatea şi activitatea mass-media.

În opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decât cele ale lui Ceauşescu din 1968.

În ceea ce priveşte modul în care vor fi aplicate cele două coduri, înainte şi după modificările ce ar urma să fie făcute, avocatul Ovidiu Buduşan ne-a explicat: "Judecătorii vor judeca în funcţie de modificările care vor fi aduse Codului de Procedură Penală.

Între Codul de Procedură şi Codul de Procedură Penală există o distincţie. În condiţiile intrării în vigoare a Codului de Procedură şi doar pentru o oră, se iau în considerare pedepsele cele mai favorabile, care vor fi aplicate indiferent că se va reveni, ulterior, la pedepse mai mari. În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, orice modificare intră în vigoare imediat ce este aprobată".

Preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean susţine că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale codurilor Penal şi de Procedură Penală.