English
Codul penal prevede, în premieră, sancţiuni pentru anumite fapte săvârşite de creditori. Mai precis, la articolul 247, alineatul (1), noul Cod penal subliniază: "Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani".
Juriştii au viziuni diferite faţă de această prevedere.
Avocatul Nicoleta Grigorescu susţine că articolul respectiv se adresează exclusiv cămătarilor, faptele acestora nefiind condamnate până în prezent.
În schimb, avocatul Gheorghe Piperea este de părere că această prevedere va sancţiona clauzele abuzive ale băncilor.
Domnia sa ne-a precizat: "Băncile nu vor mai putea forţa oamenii să semneze acte adiţionale prin care să renunţe la anumite drepturi. Acum, prin semnarea unui contract de restructurare, sunt cimentate toate clauzele abuzive".
În opinia doamnei Grigorescu, clauzele abuzive sunt "strict comerciale" şi se negociază: "Nu cred că articolul 247 are aplicabilitate într-o relaţie bancară, pentru că, în principiu, cei care semnează un contract cu o instituţie financiară ar trebui să aibă capacitate de exerciţiu. Legea este făcută pentru cămătărie, care nu era pedepsită până la intrarea în vigoare a noului Cod penal".
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că avocaţii ar putea utiliza această clauză împotriva băncilor, însă, atâta vreme cât nu există o practică în domeniu, nu pot fi estimate hotărârile Curţii.
"Dacă această prevedere va fi pusă în practică în sistemul bancar, nimeni nu va mai dori să acorde credite", ne-a spus domnul Dochia.
• Piperea: "Noul Cod penal dezincriminează traficul de influenţă"
Noul Cod penal dezincriminează traficul de influenţă, opinează Gheorghe Piperea, arătând: "Dacă în vechiul Cod penal se prevedea că «primirea ori pretinderea de bani (...) se pedepseşte cu închisoare», noua lege în domeniu condamnă «pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani», fapt ce poate fi interpretat. Cu alte cuvinte, dacă o persoană este prinsă în flagrant luând bani, nu va fi sancţionată, pentru că nu a fost prinsă acceptând «promisiuni de bani». Acest lucru înseamnă că foarte multe persoane acuzate sau care ar fi urmat să fie acuzate că au luat bani sau alte produse pentru trafic de influenţă fără să se fi demonstrat că au acceptat promisiunile în care li se promiteau sume de bani vor fi iertate de lege".
Şi în acest caz părerile sunt împărţite, Nicoleta Grigorescu având o cu totul altă opinie, care subliniază că noua lege "sub nicio formă nu poate fi interpretată în acest mod".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Si statul e camatar
(mesaj trimis de Mr. X. în data de 12.02.2014, 07:29)
eu cred ca se poate aplica si la stat
care la un venit de citiva lei, iti ia CASS de zeci de ori mai mare
[ vedeti cazul cu cei care nu au stit ca au de primit dividende la SIFuri din actiuni reziduale, si au primit soamtii de plata pentru CASS de citeva sute lei, de zeci de ori mai mare decit potentialul venit]
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.02.2014, 11:23)
mi se pare normal sa se aplice si la banci. are dreptate piperea ca acum cand semnezi un contract de reesalonare, iti mai baga sub nas tot felul d ehartii, precum sa semnezi ca ai luat la cunostinta deprecierea valorii imobilului (fara sa fi existat vreo informare oficiala a bancii in acest sens). daca nu smenezi, nu iti mai reesaloneaza creditul? deci normal ca este o relatie de vulnerabilitate. pacat ca avocata pe care o citati nu e destul de subtila cat sa vada acest lucru