Noi negocieri Rusia-Ucraina fără rezultat

• Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu crede că acţiunea din Ucraina se va transforma într-un război nuclear • Vladimir Putin: "Nu ne vom ascunde de nimeni"

Discuţiile purtate ieri între ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, în Turcia, pe marginea conflictului dintre cele două ţări, nu au dus la vreun rezultat.

La finalul întâlnirii, oficialul rus a declarat că Occidentul se comportă "periculos", creează în regiune un pericol ce va persista mulţi ani, dar operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina se desfăşoară conform planului, potrivit Reuters.

Ministrul rus a spus că i-a prezentat omologului său propunerile Rusiei şi doreşte un răspuns.

În opinia lui Serghei Lavrov, conflictul din Ucraina nu se va transforma într-un război nuclear. Întrebat dacă crede că ar putea fi declanşat un război nuclear, Lavrov a spus: "Nu vreau să cred acest lucru şi nu cred". Lavrov, ministrul de Externe al preşedintelui Vladimir Putin din 2004, este de părere că tema nucleară a fost aruncată în discuţii doar de Occident.

Pe de altă parte, ministrul dar a avertizat Statele Unite şi Europa că Moscova nu mai vrea să fie dependentă de Occident vreodată, întrucât acesta "va trăda din nou Rusia, aşa cum îşi trădează propriile valori".

Întâlnirea din Antalia, desfăşurată timp de o oră şi 40 minute, în prezenţa şefului diplomaţiei ţării gazdă, Mevlut Cavusoglu, a fost prima la nivelul miniştrilor de Externe de la Moscova şi Kiev, de când Rusia a declanşat invazia în Ucraina, în 24 februarie.

După reuniunea de ieri, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat: "Am evocat o încetare a focului, dar nu s-a realizat niciun progres în acest sens. Ucraina nu se va preda. Suntem deschişi diplomaţiei, dar, dacă aceasta nu funcţionează, ne vom apăra ţara şi poporul. Noi doream să obţinem o încetare a focului timp de 24 de ore. Lavrov a spus că Moscova dorea să vorbească despre coridoare umanitare". Kuleba a adăugat: "Am decis să ne continuăm eforturile şi prevăd să continuăm în acest format. Sunt hotărât să continui pentru că noi dorim ca războiul să ia sfârşit şi ţara noastră să fie eliberată de ocupanţi. Vreau discuţii serioase şi constructive: dacă Rusia este pregătită, şi noi suntem".

• UE: "Bombardarea de către Rusia a unui spital - o crimă odioasă"

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a calificat ieri drept "o crimă de război odioasă" bombardarea de către armata rusă a unei clădiri în care se aflau o maternitate şi un spital pediatric la Mariupol, în Ucraina, care s-a soldat cu trei morţi, între care o fetiţă, relatează AFP, conform Agerpres. "Atacurile aeriene asupra cartierelor rezidenţiale şi blocarea convoaielor de ajutor (spre oraş) de către forţele ruse trebuie să înceteze imediat", a adăugat Borrell, reamintind necesitatea de a organiza imediat coridoare umanitare.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a justificat bombardamentul prin faptul că această clădire servea drept bază de operaţiuni pentru un batalion naţionalist ucrainean. "Această maternitate a fost cucerită de multă vreme de batalionul Azov şi de alţi radicali, şi toate femeile însărcinate, infirmierele şi alte persoane din staff au fost alungate", a declarat Lavrov.

În schimb, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardarea acestui spital drept o "crimă de război", "dovada că un genocid al ucrainenilor este pe cale să se producă".

Şi Washingtonul a denunţat o utilizare "barbară" a forţei împotriva civililor la Mariupol.

• Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris: "NATO a devenit mai puternică, Rusia - mai slabă"

Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, a declarat ieri, la Varşovia, că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a devenit "mai puternică", iar Rusia "mai slabă" în urma agresiunii ruse în Ucraina, informează AFP, conform Agerpres.

"Alianţa NATO este mai puternică şi Rusia este mai slabă din cauza a ceea ce a făcut preşedintele rus Vladimir Putin, asta este foarte clar pentru noi", a declarat Harris, în timp ce gazda sa, preşedintele polonez Andrzej Duda, a denunţat "barbaria" forţelor ruse, "barbarie care are caracteristicile unui genocid".

"Trebuie să salvăm Ucraina", a declarat şeful statului polonez, adăugând: "Trebuie să adoptăm noi sancţiuni împotriva Rusiei. Nu putem tolera activităţi militare care au caracteristicile unui genocid".

Tot ieri, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a dat asigurări că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un "sistem de garanţii similar celui al NATO", potrivit EFE.

• Putin: "Rusia îşi va rezolva problemele împreună cu ţările care nu recunosc sancţiunile"

Rusia nu intenţionează să se ascundă de nimeni şi este pregătită să lucreze cu orice partener străin care doreşte acest lucru şi care nu recunoaşte sancţiunile impuse statului rus, a declarat ieri preşedintele Vladimir Putin, în cadrul şedinţei de guvern, conform agenţiei de presă de stat ruse, Interfax, informează news.ro.

"Noi înşine nu ne vom ascunde de nimeni. Suntem deschişi să lucrăm cu toţi partenerii noştri străini care doresc acest lucru", a mai precizat Putin.

Oficialul rus a cerut protecţie pentru drepturile investitorilor străini care nu vor părăsi Rusia.

"Drepturile investitorilor şi colegilor noştri străini care rămân şi lucrează în Rusia trebuie protejate în siguranţă. Cer guvernului să nu piardă acest aspect din vedere", a subliniat Putin, menţionând că o atitudine diferită ar trebui adoptată faţă de companiile care au decis să-şi închidă operaţiunile în Rusia. Oficialul rus a precizat: "În ceea ce îi priveşte pe cei care urmează să-şi închidă unităţile de producţie, trebuie să acţionăm decisiv şi în niciun caz să nu permitem să se producă vreo daună furnizorilor locali de componente ruseşti. Trebuie, aşa cum a sugerat premierul nostru, să introducem administraţie externă şi să transferăm ulterior aceste întreprinderi către cei care doresc să lucreze. Există suficiente instrumente legale, de piaţă şi nu este nevoie să se permită arbitraritatea".

Rusia va putea găsi soluţii la toate problemele împreună cu alte ţări care nu recunosc sancţiunile impuse Rusiei, a mai afirmat liderul rus, citat de Interfax.

"Împreună cu partenerii noştri, cei care nu recunosc aceste acţiuni ilegale, vom găsi fără îndoială soluţii la toate acele probleme pe care încearcă să ni le creeze", a adăugat Putin.

• SUA estimează la 6.000 pierderile umane suferite de trupele ruse în Ucraina

SUA estimează la aproximativ 6.000 de morţi pierderile umane suferite de trupele ruse în cele două săptămâni de invazie în Ucraina, iar pe cele ale forţelor ucrainene la 4.000 a declarat miercuri o sursă oficială de la Washington pentru canalul de televiziune CBS News, potrivit EFE, informează Agerpres.

Acest număr al victimelor în rândul trupelor ruse este mult mai mare decât bilanţul dat publicităţii marţi de către generalul Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (DIA), care evocase în cursul unei audieri în Congresul SUA, între 2.000 şi 4.000 de soldaţi ruşi ucişi în lupte.

Este dificil însă de calculat numărul pierderilor umane în timp real, numărul acestora ar putea fi de fapt în jur de 3.500 de morţi, adică mult mai puţin decât 6.000, a avertizat sursa oficială citată, sub rezerva anonimatului de CBS News.

Dar chiar şi aşa "este o cifră foarte, foarte semnificativă", a afirmat acelaşi responsabil, care a comparat-o cu numărul victimelor în unele bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial.

Rusia a recunoscut până acum aproximativ 500 de victime dintre militarii implicaţi în campania din Ucraina, în timp ce guvernul ucrainean estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi la peste 11.000, aproape dublu faţă de bilanţul estimat de SUA.

La două săptămâni de la începutul invaziei ruse, peste 2,15 milioane de ucraineni s-au refugiat din calea luptelor, plecând în special în Polonia şi în alte ţări vecine.

Până în 7 martie, s-a putut verifica şi documenta faptul că 474 de civili ucraineni şi-au pierdut viaţa în atacurile ruseşti, între care 29 de copii; iar un total de 861 de persoane au fost rănite, între care 44 minori, potrivit celui mai recent bilanţ al Oficiului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

• Scholz şi Macron: "Soluţia conflictului trebuie să vină prin negocieri între Ucraina şi Rusia"

Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron au purtat ieri o discuţie prin telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, căruia i-au cerut o încetare imediată a focului în Ucraina, a declarat un oficial guvernamental german, transmit Reuters şi AFP, conform Agerpres.

"Macron şi Scholz au insistat că orice soluţie la această criză trebuie să vină prin negocieri între Ucraina şi Rusia", a mai indicat oficialul guvernamental de la Berlin.

Cei trei lideri au convenit să rămână în contact strâns în zilele următoare, a precizat oficialul german.