Noi posibilităţi de fraudare a fostei măsuri 3 - granturi pentru investiţii

Acţiunea 4.1.1 ce va fi finanţată cu 420 milioane euro din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Competitivitate riscă să fie fraudată după modelul aplicat în cazul fostei măsuri 3 privind înregistrarea rapidă a unor proiecte în cadrul aplicaţiei care va însuma toate solicitările de finanţare depuse, susţin antreprenorii şi consultanţii din acest domeniu. Ei arată că, potrivit ghidului consolidat publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cererile de finanţare vor fi depuse pe platforma IMM Recover, iar proiectele declarate câştigătoare, în urma evaluării, vor fi încărcate pe platforma MySMIS 2014, platformă dedicată încărcării proiectelor cu fonduri europene. Ambele platforme au fost realizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care se ocupă şi de mentenanţa acestora.

Numai că "în perioada dintre anularea Măsurii 3 şi lansarea noii Măsuri 4.1.1., în spaţiul public a apărut platforma privată «SMIS» (coincidenţă cam mare faţă de numele MySMIS), platformă care oferă servicii pentru scrierea proiectelor destinate obţinerii de fonduri europene, pe diverse măsuri de finanţare, de către solicitanţi şi/sau consultanţi", ne-a transmis Sorin Drăgănescu, consultant fonduri europene.

"Ceea ce urmează este total în neregulă. Pe lângă serviciul oferit de platforma SMIS, menţionat anterior, aceasta oferă şi posibilitatea migrării datelor introduse, adică a proiectelor realizate, către platformele IMM Recover şi MySMIS. Menţionez faptul că pentru a beneficia de serviciile platformei SMIS, solicitanţii şi/sau consultanţii trebuie să plătească o taxă, lucru absolut normal în mediul privat, dar veţi vedea de ce total neadecvat în acest caz. Proiectele depuse pentru obţinerea finanţării în cadrul Măsurii 4.1.1 vor fi punctate, iar finanţările vor fi alocate, în ordinea descrescătoare a punctajelor, până la epuizarea bugetului. În caz de egalitate vor fi aplicate 2 criterii de departajare: valoarea scăderii cifrei de afaceri în anul 2020 faţă de anul 2019 şi momentul înscrierii proiectului (data şi ora)", precizează Sorin Drăgănescu.

Acesta se declară nedumerit de faptul că i-a fost permis entităţii private care a dezvoltat platforma SMIS accesul, din punct de vedere tehnic, pentru a realiza conexiunile necesare încărcării automate a datelor din propria platformă în platformele măsurii de finanţare, respectiv IMM Recover şi MySMIS şi se întreabă cum s-a putut acest lucru, atât timp cât cei mai mulţi dintre viitorii beneficiari nici nu cunosc cum pot accesa platformele respective, fapt care este de natură să distornioneze competitivitatea în privinţa proiectelor depuse.

Mai mult, conform domnului Drăgănescu, prin această situaţie bizară devine clar faptul că sunt alterate condiţiile privind egalitatea solicitanţilor de participare la viitorul apel de proiecte. Antreprenorii care vor plăti o taxă societăţii private nu vor fi nevoiţi să cunoască modalitatea de încărcare a datelor în platforma IMM Recover şi vor fi favorizaţi la criteriul "momentul încărcării", încărcarea automată făcându-se aproape instantaneu, spre deosebire de cea manuală care durează, mai ales că nu se cunoaşte nici tipicul necesar încărcării datelor.

Referitor la acest aspect, antreprenorii se tem că persoanele responsabile din cadrul MIPE cunosc situaţia şi sunt părtaşe la ea, în detrimentul companiilor mici şi mijlocii de bună-credinţă.

În acest sens, s-a exprimat recent şi Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care a spus că, potrivit ghidului consolidat pentru Acţiunea 4.1.1, vom asista la un concurs între companiile necompetitive din ţara noastră.

"Nu suntem mulţumiţi cum a ieşit ghidul final pentru POC 4.1.1, pentru că, deşi ministrul Dan Vâlceanu a ieşit public după discuţiile cu noi şi şi-a asumat criteriile de departajare - ponderea echipamentelor şi utilajelor în grantul respectiv, menţinerea locurilor de muncă şi, la final, criteriul primul venit primul servit, varianta consolidată a ghidului arată altceva. Conform acesteia diferenţierea între solicitanţi se face în primul rând pe scăderea cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că facem un concurs pe acest lucru. În urma apariţie variantei consolidate a ghidului pe POC 4.1.1, se vând iar, într-o veselie, pe net companii care au înregistrat o scădere foarte mare a cifrei de afaceri din cauza pandemiei, companii necompetitive, iar antreprenorii de bună-credinţă, care au menţinut, cu eforturi financiare mari, competitivitatea şi locurile de muncă în toată această perioadă vor pierde finanţarea pe acest program în faţa unor companii care vor veni cu o scădere de peste 90% a cifrei de afaceri. Eu cred că pe POC 4.1.1, în actuala versiune consolidată a ghidului vor câştiga numai companii cu scăderi de minim 90% a cifrei de afaceri, iar fondurile alocate - 420 milioane euro - vor ajunge iar unde nu trebuie. Nu e normal să avem astfel de abordări. Înţelegem aspectul scăderii cifrei de afaceri, dar haideţi să nu îl punem la punctaj, ci să fie doar criteriu de eligibilitate. Ne vom adresa cu o nouă scrisoare ministrului şi premierului, pentru că nu putem să lăsăm lucrurile aşa", a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Amintim că Acţiunea 4.1.1 este continuatoarea fostei măsuri 3 - granturi pentru investiţii, schemă de ajutor de stat stabilită prin OUG 130/2020, dar neimplementată timp de aproape doi ani. În 27 noiembrie 2020, la patru luni după adoptarea OUG 130/2020, Ministerul Economiei Energiei şi Mediului de Afaceri anunţa publicarea procedurii de implementare a măsurii "Granturi pentru investiţii" din cadrul respectivei scheme de ajutor de stat. În perioada 3 decembrie 2020-29 ianuarie 2021, s-a desfăşurat procesul de înscriere a proiectelor pentru Măsura 3. În 2 februarie 2021, ministerul de resort a publicat lista firmelor care au solicitat finanţare pentru proiecte depuse pe Măsura 3.

Dar, la solicitarea mediului de afaceri care a sesizat mai multe nereguli cu privire la procedura de înscriere în aplicaţie, ministrul Claudiu Năsui a anulat derularea Măsurii 3 şi a sesizat DNA, pentru suspiciuni de fraudă, iar bugetul acestei măsuri a fost transferat, prin OUG 48/2021, către bugetul Măsurii 2 - capital de lucru.

În 10 septembrie 2021, după ce Claudiu Năsui şi colegii săi din USR au părăsit guvernarea Cîţu, autorităţile centrale au anunţat că microîntreprinderile şi firmele mici şi mijlocii (IMM) româneşti care au fost afectate de criza COVID-19 vor putea obţine fonduri europene de până la 1 milion de euro fiecare, printr-o nouă linie de finanţare care vine să înlocuiască vechea Măsură 3. Noua măsură de finanţare - Acţiunea 4.1.1. (Investiţii în activităţi productive) - face parte din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi are ca prioritate de investiţii sprijinirea capacităţii IMM-urilor de a creşte pe pieţele regionale, naţionale şi internaţionale şi de a se angaja în procesele de inovare, iar ca obiectiv specific consolidarea poziţiei pe piaţă a IMM-urilor afectate de pandemia Covid-19.