NOIEMBRIE ÎN CIFRE Infectările s-au dublat, deficitul s-a triplat

Evoluţia pandemiei în ţara noastră şi-a pus amprenta asupra măsurilor luate de actorii politici şi în cursul lunii noiembrie. Dinţii de fierăstrău (denumire dată de specialişti) ai Covid-19 au fost mai ascuţiţi pe tot parcursul lunii trecute, când au fost consemnate perioade îndelungate în care numărul infectărilor zilnice cu Sars-Cov-2 s-a păstrat în jurul plafonului de 10.000 de cazuri. Dacă luna a debutat în 1 noiembrie cu 5.324 de noi cazuri de infectare în 24 de ore, în 6 noiembrie a fost depăşit pragul de 10.000 (fiind înregis­trate 10.260 de cazuri), în 18 noiembrie am ajuns la 10.269 de cazuri, pentru ca după numai 12 zile, în 30 noiembrie, să înregistrăm 3.826 de infectări în 24 de ore cu virusul care a declanşat pandemia. Scăderea respectivă a fost contabilizată imediat de către decidenţii politici în contul măsurilor restrictive impuse de Guvern la începutul lunii, printre care şi închiderea pieţelor şi târgurilor de la exterior, şi a carantinării mai multor localităţi din ţară, printre care s-au numărat şi municipiile reşedinţă de judeţ Timişoara, Sibiu şi Constanţa. Cu toate acestea, nimeni şi nimic nu a putut împiedica tragedia de la Secţia ATI Covid a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, din 14 noiembrie, în care şi-au pierdut viaţa iniţial zece persoane, cărora li s-au adăugat, ulterior, încă şase care au fost transferate la spitalul mobil de la Leţcani, judeţul Iaşi.

Pe plan macroeconomic, noiembrie, luna campaniei electorale pentru alegerile de duminică, 6 decembrie, a adus o rectificare bugetară şi a anunţat un deficit de 7% la zece luni. Tot luna trecută a fost finalizată prima fază a conductei BRUA, iar Comisia Europeană a avizat acordul încheiat de Guvern cu SUA pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

• Măsuri dure contra Covid-19

În data de 5 noiembrie a fost dat un semnal de alarmă privind evoluţia pandemiei din ţara noastră, în condiţiile în care erau contabilizate 9.714 cazuri noi de infectare cu Sars-Cov-2 în numai 24 de ore.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a participat la şedinţa de guvern din ziua respectivă, solicitând membrilor Cabinetului Orban să ia măsuri mai ferme pentru combaterea extinderii pandemiei.

După respectiva şedinţă de guvern, secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul DSU, a spus că au fost adoptate, prin ordonanţă de urgenţă şi hotărâre de guvern, noi măsuri restrictive pentru 30 de zile, urmând ca la finalul perioadei respective să se facă o nouă evaluare.

Prin actele normative respective, a fost generalizat portul măştii de protecţie în spaţiile deschise, indiferent de incidenţă, s-a dispus

închiderea magazinelor - cu excepţia farmaciilor şi benzinăriilor - la ora 21:00, au fost limitate deplasările între orele 23:00 şi 5:00 (ele au rămas posibile doar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere cu motive stricte de deplasare), au fost interzise reuniunile cu prilejul petrecerilor, aniversărilor, sărbătorilor în spaţii deschise sau închise, s-a interzis funcţionarea pieţelor, târgurilor, bâlciurilor, excepţie fiind pieţele agroalimentare în spaţii deschise, care au rămas funcţionale, cu respectarea regulilor de distanţare, purtarea măştii şi a regulilor de igienă. De asemenea, s-a dispus decalarea obligatorie a programului de muncă în cel puţin două grupe, la interval de cel puţin o oră, şi s-a impus organizarea obligatorie a muncii la domiciliu sau telemuncă, la activităţile unde este posibil acest lucru. Totodată, au fost suspendate activităţile şcolare care presupun prezenţa fizică, educaţia efectuându-se în sistem online.

Menţionăm că, în aceeaşi zi, înaintea şedinţei de guvern, prin decret prezidenţial în fruntea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost numit fostul secretar de stat Mircea Fechet. Acesta i-a luat locul de ministru lui Costel Alexe, care a demisionat din funcţie deoarece a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi în urma alegerilor locale din 27 septembrie.

5 noiembrie reprezintă şi debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Toate partidele parlamentare (PMP, PNL, PSD, Pro România, UDMR şi USR care este în alianţă împreună cu Plus) s-au înscris în competiţia electorală. Printre partidele neparlamentare care vor participa la campania electorală se numără Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Verde, Partidul Ecologist Român şi Partidul România Mare, precum şi mai mulţi independenţi. În competiţie sunt 329 de locuri de deputaţi şi 136 de senatori, adică un total de 465 de parlamentari.

• O nouă prelungire a stării de alertă

În ziua de 10 noiembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat o lege prin care în perioada stării de alertă pieţele agroalimentare pot funcţiona şi în spaţiile închise. Legea a fost luată în urma protestelor micilor producători agricoli împotriva restricţiilor impuse de Guvern în cadrul şedinţei din 5 noiembrie. Întrebat dacă va promulga legea adoptată de Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a spus că

măsura luată de Guvern este una justă, deoarece nu s-au închis toate pieţele, ci doar cele care funcţionează în spaţii închise, măsura fiind limitată în timp, pentru 30 de zile.

De altfel, pentru a întări măsurile restrictive dispuse în 5 noiembrie, Guvernul le-a inclus şi în hotărârea luată în 11 noiembrie, prin care a dispus prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă, începând cu 14 noiembrie. Din actul administrativ a fost eliminată sintagma "pieţe mixte şi volante" din categoria tipurilor de pieţe care au activitatea suspendată şi s-a permis organizarea pieţelor volante în spaţii şi în zone publice deschise.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Executivul a discutat şi despre modificarea OUG 60/2020 prin care se deschide calea recuperării creanţelor bugetare care erau aproape imposibil de recuperat şi reinserţia în circuitul economic a activelor funcţionale importante în dezvoltarea pe orizontală a industriei. Prin măsura respectivă pot fi salvate mai multe companii din domenii esenţiale ale industriei naţionale, una dintre acestea fiind Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte, unitate în care mai lucrează 1200 de persoane. În cadrul şedinţei s-a mai discutat despre introducerea unei scheme de ajutor pentru granturile din HoReCa şi industria ospitalităţii. Acestora li se vor oferi granturi care să acopere diferenţa între cifra de afaceri 2019-2020 în cutantum de 20% din cifra de afaceri.

Membrii Guvernului au adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a fost suplimentat, cu 500 milioane euro, bugetul alocat programului de granturi pentru capital de lucru pentru companiile afectate de Covid-19.

Programul iniţial de un miliard de euro a devenit astfel programul de 1,5 miliarde de euro, suma respectivă urmând a fi alocată companiilor pentru susţinerea capitalului de lucru şi a capitalului pentru investiţii, conform măsurilor 2 şi 3 din OUG 130/2020 şi OUG 174/2020.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, în 13 noiembrie, spre reexaminare, legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Este vorba despre legea prin care parlamentarii susţin în continuare dublarea alocaţiilor copiilor începând cu anul 2020 şi nu o dublare etapizată, până în anul 2022, aşa cum a decis guvernul Orban.

• Tragedia de la Piatra Neamţ - un Colectiv de pandemie

14 noiembrie avea să ne amintească de tragedia de la Clubul Colectiv, din urmă cu cinci ani, când au murit în incendiu 65 de persoane. În 14 noiembrie 2020, în jurul orei 19, un salon din Secţia Ati Covid a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ a luat foc. Incendiul s-a extins rapid şi la celălalt salon, din care medicul de gardă a reuşit să salveze câţiva pacienţi. Incendiul s-a soldat iniţial cu 10 morţi, cărora li s-au adăugat ulterior încă şase, şi mai mulţi răniţi grav, printre care şi medicul de gardă care a fost transportat pentru tratament la Spitalul Militar din capitala Belgiei.

Peste trei zile, în 17 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a găsit ţapul ispăşitor şi a dat vina pe PSD pentru tragedia respectivă.

Reprezentanţii PSD au solicitat demisia guvernului Orban, acuzându-l că este incapabil să ţină sub control pandemia şi să modernizeze sistemul medical.

În 17 noiembrie, la Cotroceni a avut loc o şedinţă privind viitoarea campanie de vaccinare anti-Covid, iar coordonator a fost numit Valeriu Gheorghiţă, medic primar de boli infecţioase la Spitalul Militar Central. Acesta va fi secondat de Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

În ziua următoare, 18 noiembrie, a fost înregistrat un nou record al infectărilor cu Sars-Cov 2 în 24 de ore - 10.269 de cazuri. Tot în 18 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că Florin Iordache (PSD) - promotorul OUG 13/2017 prin care era dezincriminat abuzul în serviciu, iniţiatorul actelor normative privind amnistia şi graţierea, precum şi preşedintele comisiei speciale care a măcelărit legile justiţiei - a fost ales legal în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.

• Bani mai mulţi pentru sprijinirea mediului de afaceri

În cadrul şedinţei de guvern care a avut loc în aceeaşi zi, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a prezentat în primă lectură ordonanţa privind cea de-a treia rectificare bugetară din acest an.

Premierul Ludovic Orban a solicitat sume pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru că sunt judeţe şi localităţi care, fiind un an electoral, nu au fost riguroase în planificarea bugetară.

Guvernul a modificat, în cadrul aceleiaşi şedinţe, OUG 130/2020,

suplimentând bugetul Schemei 2 până la un miliard de euro, de la 350 de milioane de euro la aproximativ un miliard de euro, pentru ca toate cele 22.226 de firme care au depus solicitări să poată beneficia de finanţare. Prin acelaşi act normativ au fost modificate şi condiţiile de eligibilitate privind Schema 1 - Microgranturi de capital de lucru, privind cifra de afaceri de 5.000 de euro pentru companiile care sunt înfiinţate în cursul anului 2019. Pentru aceste companii care nu au un an financiar complet, cifra de afaceri va fi calculată ca produs între numărul de luni în care firma a funcţionat şi suma de 415 euro - media lunară a celor 5.000 de euro împărţit la 12.

La microgranturi au fost adăugate întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale care, conform legii IMM-urilor, sunt şi ele întreprinderi mici şi mijlocii.

O altă ordonanţă de urgenţă aprobată în 18 noiembrie este aceea prin care a fost modificată OUG 60/2020. Obiectul legislativ al OUG 60 a fost extins de la active funcţionale energetice la active funcţionale industriale - modificare ce permite practic Guvernului, Ministerul Economiei ca, în baza unor analize, să poată interveni şi să nu mai permită vânzarea ca fiare vechi ca activelor funcţionale industriale, un exemplu în acest sens fiind Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte.

Tot în şedinţa din 18 noiembrie, Guvernul a aprobat memorandumul pentru Compania Energetică Oltenia, prin care Executivul se angajează că, în perioada 2021-2025, va pune la dispoziţie, prin bugetul de stat, schema de ajutor de stat pentru restructurarea companiei, în valoare de 1,32 miliarde de euro.

• Rectificare bugetară pentru susţinerea investiţiilor şi a echilibrării bugetelor locale

Următoarea şedinţă de guvern a avut loc în 23 noiembrie, când a fost adoptată cea de-a treia rectificare bugetară. După şedinţa de guvern, Florin Cîţu a precizat că, în urma rectificării, deficitul bugetului general consolidat va ajunge, în acest an, la 9,1% din PIB, majorându-se cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde de lei prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat. Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 337,8 miliarde de lei, respectiv, 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei - 28,4% din PIB venituri din economie - şi 39,5 miliarde de lei - 3,8% din PIB fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 433,8 miliarde lei, respectiv, 41,3% din PIB.

Prin rectificarea respectivă, s-a asigurat continuarea finanţării investiţiilor estimate la 55 de miliarde de lei, în creştere faţă de bugetul iniţial cu 4,4 miliarde de lei. Estimarea pentru contracţia economică a fost modificată la minus 4,2, pentru anul acesta.

Principalele suplimentări la bugetele ministerelor au fost următoarele: un miliard de lei pentru Ministerul Sănătăţii, un miliard lei pentru plata facturilor aferente proiectelor finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL, 1,1 miliarde de lei subvenţiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 165 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă şi pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 879 milioane lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului şi 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020; 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi 567 de milioane de lei reprezentând contribuţia la bugetul UE şi plata suplimentară pentru suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgenţă în vederea refinanţării producătorilor de vaccinuri SARS-CoV-2 din portofoliul Comisiei Europene, pentru a asigura accesul României la vaccinuri.

În 25 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că măsurile impuse în 5 noiembrie dau roade şi că rata infectărilor cu Sars-Cov 2 a început să scadă în localităţile carantinate. Referitor la instituirea unei noi stări de urgenţă după 6 decembrie, şeful statului a spus: "Nu există nicio intenţie, eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa-numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet, nu există nicio intenţie de a intra în lockdown după alegeri. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se promoveze cu ştiri de tip senzaţional şi vor să ne spună ce s-ar putea întâmpla, Lockdown-ul nu se întâmplă!".

• PNRR - ultima şansă de modernizare a României

26 noiembrie reprezintă data în care guvernul Orban a lansat în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plan pe care l-a pregătit prin mai multe acte normative adoptate în perioada august-octombrie. Pentru accesarea celor 30,4 miliarde euro alocaţi României este nevoie ca fiecare proiect depus să conţină şi normele privind reformarea respectivă a domeniului de activitate în conformitate cu cerinţele europene în materie. Din totalul de 30,4 miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de 13,7 miliarde euro, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, sunt de 16,6 miliarde euro. Proiectele trebuie să urmărească direcţiile trasate de Uniunea Europeană: digitalizare, protecţia mediului, creşterea capacităţii de rezilienţă, reforme structurale. Majoritatea fondurilor alocate vor fi distribuite, conform PNRR, în investiţii. Este vorba despre 21,4 miliarde euro ce urmează a asigura dezvoltarea infrastructurii de transport, infrastructurii din educaţie, sănătate, energie şi alte domenii de activitate esenţiale.

Cu prilejul lansării PNRR, premierul Ludovic Orban a spus că absorbţia fondurilor europene nu depinde doar de Guvern ci de toţi factorii implicaţi în transformarea şi modernizarea ţării: administraţiile publice locale, universităţi, mediul privat de afaceri, organizaţii neguvernamentale şi beneficiari. Fondurile alocate prin Mecanismul de rezilienţă şi recuperare economică, adică 30,4 miliarde euro, ar urma să fie cheltuite până la 30 iunie 2026, deci timpul de implementare a proiectelor va fi de maximum cinci ani.

Ultima şedinţă de guvern de luna trecută a avut loc în 27 noiembrie. Cabinetul Orban a decis alocarea din Fondul de Rezervă a sumelor de bani necesare pentru plata salariilor pe luna octombrie pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, urmând ulterior să fie asigurate şi fondurile pentru salariile respective ce trebuie plătite şi în ultimile două luni ale anului. Măsura a fost impusă deoarece 30 din cele 41 de Consilii Judeţene au rămas fără bani pentru persoanele respective, precum şi pentru o parte dintre salariaţii Direcţiilor Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

În cadrul şedinţei de guvern a fost dezbătut, în prima lectură, un proiect de ordonanţă de urgenţă necesar sprijinirii sectorului HoReCa. Este vorba despre ordonanţa de urgenţă care instituie un ajutor de stat de 20% din pierderile înregistrate de aceste companii în anul 2020, faţă de cifra de afaceri din 2019. Este o schemă de ajutor de stat discutată cu reprezentanţii mediului de afaceri care urmează a fi notificată Comisiei Europene şi după aprobarea Comisiei, aceasta va fi adoptată în forma finală şi operaţionalizată.

De asemenea, în domeniul turismului a fost aprobată prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă acordate în 2019 şi în 2020 până la data de 31 decembrie 2021.

Guvernul a mai aprobat o ordonanţă de urgenţă care majorează sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase pentru personalul din sistemul medical - inclusiv cel auxiliar, care va fi acordat în procent între 75% până la 85%, din bugetul fondului unic naţional de asigurări sociale de sănătate.

Cabinetul Orban a mai aprobat şi Strategia de vaccinare anti-Covid 19. Potrivit strategiei, grupurile prioritare pentru vaccinarea împotriva Sars-Cov-2 sunt: personalul din domeniul sănătăţii, personalul din centrele rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiilor cu noul coronavirus şi personalul din alte domenii cheie, esenţiale pentru buna funcţionare a societăţii. Aceste grupuri vor trebui vaccinate în prima etapă, urmând ca, odată epuizată această etapă, vaccinarea să fie disponibilă, gratuit, pentru toată populaţia, în vederea asigurării imunităţii colective împotriva virusului Sars-Cov-2. Estimarea este că, în prezent, 70% din totalul populaţiei ar putea fi implicată în această campanie de vaccinare.

• 7% - deficitul bugetar la zece luni

În ultima parte a lunii noiembrie, Ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu a anunţat un deficit bugetar la zece luni de 7% din PIB, respectiv 74,04 miliarde lei. Veniturile la bugetul statului, în intervalul ianuarie-octombrie, au fost de 263,48 miliarde lei, în creştere cu 2,4 miliarde lei faţă de anul trecut, în timp ce cheltuielile înregistrate au depăşit cu mult veniturile, ajungând la 337,52 miliarde lei, în perioada analizată.

• Pronunţări în favoarea consumatorilor pe noua Lege a dării în plată

Noua formă a Legii dării în plată (DIP), promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai, pare să fi convins instanţele, care au început să dea câştig de cauză debitorilor. Prima supriză a venit, în ultima săptămână a lunii noiembrie, chiar dinspre Curtea de Apel Bucureşti (CAB), cunoscută, până acum, pentru deciziile pro-bănci. Astfel, CAB a dispus îngheţarea francului elveţian (CHF) la valoarea de 2,41 lei, într-un dosar de dare în plată, menţinând o decizie a Tribunalului Bucureşti de anul trecut, care prevede reechilibrarea unui contract de credit încheiat între consumator şi Credit Europe Bank NV.

Premiera a fost urmată imediat de decizii similare date de Tribunalul Bucureşti, respectiv Judecătoria sectorului 4 din Capitală. În condiţiile în care instanţa dispune adaptarea contactului, consecinţa este reducerea obligaţiei de plată, devenită excesiv de oneroasă, până la o limită rezonabilă şi echitabilă, atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, ne-a explicat Alexandra Ianul (fostă Burada), avocatul care i-a reprezentat pe debitori în toate cele trei dosare de pe rolul instanţelor.

În opinia juristului, cel mai probabil modificarea Legii dării în plată, care a definit cu claritate impreviziunea, în sensul că a eliminat orice dubiu cu privire la faptul că majorarea excesivă a cursului valutar este un eveniment imprevizibil, alături de numeroasele decizii de interpretare emise de Curtea Constituţională a României (CCR) care vin să sublinieze acelaşi lucru, reprezintă motivele care stau la baza hotărârilor luate în ultima perioadă de instanţele noastre.

Potrivit Alexandrei Ianul, noua formă a Legii dării în plată prioritizează adaptarea contractului şi ajustarea prestaţiilor. Domnia sa se aşteaptă ca, pe varianta modificată a legii, să aibă loc o inversare de procente a pronunţărilor din instanţă în favoarea consumatorilor, deoarece aceasta înlătură orice dubiu de interpretare. De altfel, primele două dosare judecate pe această formă au şi fost câştigate în fond, săptămâna aceasta".

• Prima fază a conductei BRUA a fost finalizată

În cea de-a doua parte a lunii trecute a fost finalizată faza I a conductei de transport de gaze naturale BRUA, care, în opinia lui Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pune România pe harta de transport a gazelor naturale, transformându-ne într-un jucător pe piaţa regională. Prima etapă a acestui proiect a fost finalizată de Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale, cu o întârziere de circa 11 luni. BRUA reprezintă cel mai important proiect al Transgaz şi, în acelaşi timp, un proiect de interes strategic al Uniunii Europene. Proiectul BRUA a demarat în 2016 şi are o valoare de 478,6 milioane de euro, din care 97 milioane de euro fonduri ale Transgaz şi 170 de milioane finanţare europeană.

Virgil Popescu ne-a declarat: "Este cea mai bună veste care se putea da, în momentul de faţă, în sistemul energetic naţional, în sistemul de transport al gazelor naturale. Eu mă aştept ca prietenii noştri greci şi bulgari să ajungă la un consens în aşa fel încât să construiască acel interconector. Sper ca odată cu intrarea în normalitate, la începutul anului viitor, după cu apariţia vaccinului, să (se) permită deplasările la Bruxelles mai dese în aşa fel încât să mergem la Comisie, să mergem la DG Energy să discutăm acest lucru pentru că este o investiţie prioritară a Uniunii Europene, a fost finanţată, este un program european de investiţii şi ea trebuie finalizată". Acesta a mai adăugat că nu se aşteaptă ca BRUA să crească exportul de gaze exponenţial.

• CE a avizat acordul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

Executivul european a aprobat, în noiembrie, acordul parafat în Statele Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul nuclear şi colaborarea pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi lucrări de retehnologizare. Avizul Comisiei Europene pentru reactoarele 3 şi 4 permite demararea în forţă a acordului cu americanii şi permite atragerea de noi parteneri în proiect, a scris, pe Facebook, ministrul Economiei Virgil Popescu. Oficialul a arătat: "Acceptul, care a venit de la Bruxelles, ne permite să demarăm în forţă relaţia cu partenerii americani şi să atragem alţi parteneri pentru o colaborare într-un consorţiu euroatlantic, Canada - Franţa. Pentru retehnologizarea Unităţii 1, pentru construirea reactoarelor şi pentru elaborarea proiectelor din domeniul energetic am obţinut în SUA finanţare de 7 miliarde de dolari. Este o reuşită care va aduce nu doar securitate energetică în România, ci şi investiţii, locuri de muncă, antrenare pe orizontala economiei şi toate beneficiile care vin în urma unui parteneriat de o asemenea importanţă. Am avut dreptate să pariez pe potenţialul energetic al României, pe avantajele noastre competitive şi pe relaţia cu parteneri strategici importanţi şi relevanţi. Economia şi energia României sunt prea importante să fie lăsate pradă înţelegerilor făcute pe genunchi, pe interese politice «la mica înţelegere», aşa cum au încercat guvernele trecute ale PSD".

Tehnologia de la Cernavodă va rămâne CANDU şi, aşa cum a anunţat premierul Orban de la Paris în urmă cu câteva săptămâni, există o foaie de parcurs în domeniul cooperării nucleare civile cu societăţi de renume din Franţa.