NOILE REGLEMENTĂRI PE PIAŢA MUNCII - APLICATE DE LA 30 APRILIE AOAR: Noul Cod al Muncii nu va genera mai multe locuri de muncă

• Avem cel mai mic număr de locuri de muncă din ultimii 50 de ani

• Economia noastră nu mai poate asigura majorităţii locuri de muncă pe perioade nedeterminate

• Statul ar trebui să-i susţină mai mult pe cei care au contracte de muncă pe termen limitat

Noul Cod al Muncii, care a fost publicat la finalul săptămânii trecute în Monitorul Oficial, nu va genera mai multe locuri de muncă, ne-a declarat Cris­tian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa consideră că numărul locurilor de muncă va creşte în momentul în care va fi micşorată fiscalitatea pe forţa de muncă şi vor fi reduse procedurile administrative: "Avem cel mai mic număr de locuri de muncă din ultimii 50 de ani".

Noul Cod al Muncii este binevenit pentru oamenii de afaceri, care l-au susţinut de la început, după cum ne-a spus Cristian Pârvan. Domnia sa a adăugat, însă, că documentul este incomplet: "Am susţinut de la început Codul Muncii şi am considerat că este foarte bun, dar s-a oprit la jumătate, am fi vrut mai mult. Ar fi trebuit ca statul să separe mai ferm apele dintre cei care vor să muncească, sub orice formă, cu orice salariu şi în orice condiţii, şi cei care preferă să stea acasă". Astfel, prin noul cod în domeniu sau sub o altă formă reglementată, statul ar trebui să asigure mai multe condiţii persoanelor angajate pe perioadă determinată şi să ia mai multe măsuri pentru a sprijini, ulterior, aceşti angajaţi, opinează domnul Pârvan, considerând că ar trebui încurajată munca pe termen determinat: "Am ajuns într-un punct în care economia noastră nu mai poate oferi majorităţii locuri de muncă pe perioadă nedeterminată".

"Trebuie să facem o combinaţie inteligentă între oferta de muncă şi modul în care îi va asigura societatea pe cei care lucrează cu contracte determinate. Avem nevoie să fie introduse noi reglementări care să asigure condiţii astfel încât oamenii să fie stimulaţi să ocupe orice fel de locuri de muncă, în orice condiţii şi cu orice salariu. Faptul că perioada pe care poate fi încheiat un contract pe durată determinată a fost mărită de la doi la trei ani este apă de ploaie".

Majorarea perioadei maxime, de la 24 la 36 de luni, în cazul contractelor pe durată determinată, reprezintă una dintre modificările aduse de noul Cod al Muncii.

O altă noutate este faptul că perioa­da în care pot fi făcute angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post este de maxim 12 luni, până în prezent putând fi angajate de probă pe acelaşi post cel mult trei persoane.

Dacă, potrivit vechiului cod în domeniu, salariaţii care lucrau pentru mai mulţi angajatori erau obligaţi să anunţe pe fiecare dintre angajatori de existenţa celorlalţi, de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, angajaţii nu mai au această obligaţie.

Termenul de preaviz stabilit în contractele colective de muncă a cres­cut de la 15 zile calendaristice la 20 de zile lucrătoare, în cazul persoa­nelor cu funcţii executive şi de la 30 de zile calendaristice la 45 de zile lucrătoare în cazul angajaţilor cu func­ţii de conducere.

Salariaţii care au urmat un curs de formare profesională plătit de către angajator nu pot înceta unilateral contractul de muncă, indiferent de durata cursului. Până în prezent, acest lucru era valabil doar dacă perioada de şcolarizare depăşea 60 de zile.

În noul Cod al Muncii a mai fost introdusă prevederea potrivit căreia, în termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii colective, salariatul concediat are dreptul să fie reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă.

Legislaţia muncii introduce şi obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

O altă prevedere cuprinsă în noul Cod al Muncii face referire la contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpul muncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator, aceasta urmând să fie limitată la echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru func­ţiile de execuţie, faţă de 30 în prezent, şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere, faţă de 90 de zile în prezent.

Codul Muncii reglementează şi munca prin agent de muncă temporară, un concept nou introdus. Aces­ta reprezintă munca prestată de un salariat temporar, care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. Misiunea de muncă temporară va fi stabilită pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

Noul Cod al muncii majorează sporul acordat pentru munca prestată în timpul nopţii de la 15% pentru o oră de lucru suplimentar la 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

Una dintre modificările aduse în domeniul muncii vizează înăsprirea pedepselor pentru muncă la negru. Astfel, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual va fi sancţionată cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, iar fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală.

De asemenea, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.

Guvernul a mai decis ca o amendă cuprinsă între 1.500 lei şi 3.000 lei să fie aplicată atât pentru lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de fiecare salariat, cât şi pentru nerespectarea regulii conform căreia o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical.

Contractele colective de muncă şi actele adiţionale care vor fi încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi valabile doar până la finalul acestui an, după care vor fi încheiate altele pe durate stabilite prin lege specială.

Noul Cod al Muncii, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, va intra în vigoare la data de 30 aprilie, după ce, joia trecută, a fost publicat în Monitorul Oficial.