Nouă strategie de securitate

Noile ameninţări la adresa securităţii impun ţării noastre schimbarea strategiei de securitate. O dezbatere iniţiată de multă vreme pe această temă este pe cale de a se finaliza - ne-a informat ieri preşedintele Traian Băsescu, la finalul şedinţei Consiliului Superior de Apărare al Ţării.

Liniile directoare ale unei astfel de strategii se pliază pe principalele ameninţări: terorism, arme de distrugere în masă şi conflicte regionale - a declarat şeful statului, spunînd că acestora li se adaugă lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei, de fapt grija ca instituţiile statului să funcţioneze bine. Toate acestea vor fi gîndite şi din perspectiva aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, ce va impune noi standarde.

Schimbarea strategiei de securitate presupune, inevitabil, şi modificarea cadrului legislativ. Pentru aceasta specialiştii pregătesc un pachet de şase legi: legea apărării naţionale, legea privind activitatea de informaţii şi de securitate, sistemul naţional de management ale crizelor, legile Serviciului de Informaţii Externe şi a Serviciului Român de Informaţii, precum şi un statut al ofiţerilor de informaţii.

La pachetul de legi au lucrat şi reprezentanţi ai instituţiilor vizate; de asemenea, la şedinţa CSAT au participat şefii comisiilor parlamentare de resort. Preşedintele Băsescu a anunţat, însă, că dezbaterea publică a proiectelor de lege va începe abia peste şase luni, cînd se va ajunge la o formă finală. Pînă atunci oficialii preferă ca proiectele să rămînă secrete, pentru a nu se iniţia discuţii premature.

Singurul exemplu concret pe care şeful statului l-a dat cu privire la conţinutul actelor normative vizează statutul ofiţerului de informaţii. Legea prevede demilitarizarea ofiţerilor SIE şi SRI şi transformarea acestora în funcţionari publici. În plus, proiectul prevede şi garantarea unui statut stabil pentru ofiţeri, care să aibă viitorul asigurat şi să nu se teamă că vor fi aruncaţi în stradă. Din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, aceasta este o necesitate şi dintr-un alt motiv: peste 80% dintre ofiţerii de informaţii din fostele structuri ale securităţii au fost disponibilizaţi, fără nici o preocupare a statului legată de viitorul lor. Ei s-au angajat, în aceste condiţii, la firme private, preluînd întreaga structură de informaţii. S-a ajuns, astfel, ca anumite firme să îşi creeze sisteme paralele de informaţii, pe care le utilizează în interes propriu.

Şeful statului a ţinut să dis-trugă opinia potrivit căreia multe telefoane sînt ascultate. El a informat că în anul 2005 au fost interceptate convorbirile a 2373 de persoane, 80% dintre aceştia fiind străini.

Dezbaterea privind schimbarea strategiei de securitate va fi una cît se poate de complexă. Un sistem de securitate trebuie să ţină cont de eficienţa răspunsului la ameninţări, dar şi de libertatea individului. Aceasta în condiţiile în care, după atentatele din 2001, tot mai multe voci acuză serviciile secrete că şi-au sporit atribuţiile pînă dincolo de o limită normală care înseamnă dreptul la viaţă personală. Aceleaşi discuţii vor apărea şi în ţara noastră, după ce proiectele de legi vor fi făcute publice. Va reveni Parlamentului şi societăţii civile sarcina să găsească dreapta măsură.