Noul plafon de beneficii extrasalariale, aplicabil din 2023: ce intră şi ce nu intră în calculul plafonului

Cu certitudine, Ordonanţa nr. 16/2022 a adus numeroase schimbări importante Codului Fiscal. De la modificări precum cele ce privesc regimul microîntreprinderilor, schimbarea unor cote de impozitare, modificări privind calculul contribuţiilor sociale, modificări în materie de TVA şi modificări în materie de taxe locale, numeroşi contribuabili vor trebui să facă o analiza individuală a impactului acestor modificări legislative, fiind în poziţia de a-şi revizui activitatea şi de a face noi estimări privind sarcina fiscală pe care vor trebui să o suporte în viitorul foarte apropiat.

Între numeroasele schimbări aduse de OG 16/2022, se numără şi o serie de completări şi modificări ce vizează tratamentul fiscal al beneficiilor salariale, ce au generat o oarecare nelinişte pentru angajatori, care se văd în poziţia de a-şi revizui politica de beneficii salariale pentru anul următor.

Cu toate acestea, spre deosebire de alte schimbări aduse de OG 16/2022, anticipăm că modificările în materia impozitării beneficiilor salariale vor genera în practică puţine modificări reale la nivelul politicilor angajatorilor privind beneficiile salariale.

Astfel, prin OG 16/2022 art. 76 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat, alineatul (41), ce reglementează tratamentul fiscal pentru şapte tipuri de beneficii salariale. În mod specific, cele şapte tipuri de beneficii prevăzute la alin. (41) sunt neimpozabile cumulat, în limita unui plafon de 33% din valoarea salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Altfel spus, dacă valoarea cumulată a acestor tipuri de beneficii depăşeşte 33% din valoarea salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, partea care depăşeşte reprezintă beneficiu impozabil.

Este aşadar esenţial de avut în vedere că acest plafon neimpozabil de 33% din valoarea salariului de bază nu a fost introdus cu privire la toate beneficiile salariale neimpozabile, ci doar cu privire la anumite beneficii specifice, mutate şi incluse în noul alin. (41).

Un alt aspect important de avut în vedere este că numeroase dintre aceste beneficii existau de dinainte şi aveau plafoane proprii.

Astfel, plafonul neimpozabil de 33% din valoarea salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se aplică următoarelor tipuri de beneficii luate cumulat:

-prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu excepţia clauzei de mobilitate acordată persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier - acest beneficiu (i.e. indemnizaţia pentru mobilitate) a fost introdus printre beneficiile neimpozabile chiar anul acesta în Codul fiscal, la art. 76 alin. (4) lit. h), însă prin OG 16/2022 beneficiul a fost scindat şi mutat în parte sub umbrela alin. (41);

-Cu titlu particular, menţionăm că această modificare adusă de OG 16/2022 este cel puţin chestionabilă, introducând unui tratament fiscal diferenţiat al acestei indemnizaţii, în funcţie de activitatea desfăşurată de către angajaţi. Fără a exista un temei clar pentru acest tratament scindat, indemnizaţia primită de persoanele care fac transporturi rutiere nu va fi supusă pragului adiţional de 33%, însă indemnizaţia unui angajat mobil precum un agent de vânzări va fi supusă acestui prag adiţional, pe lângă pragul original.

-contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii (i.e. hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate), în limita valorii zilnice a unui tichet de masă, atunci când salariatul nu este în telemuncă sau în muncă de la domiciliu, şi când nu se acordă tichete de masă - acesta este un nou tip beneficiu neimpozabil, binevenit pentru mulţi dintre angajatorii care îşi doreau să poată acorda angajaţilor hrană ca beneficiu neimpozabil, însă nu se încadrau în situaţiile speciale reglementate de lege pentru a acorda asemenea beneficii neimpozabile;

-cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii (i.e., în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat), în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată/lună/persoană - acesta este de asemenea un nou tip de beneficiu neimpozabil introdus prin OG 16/2022;

-contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

-contribuţiile la un fond de pensii facultative, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

-primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, in limita a 400 euro anual, pentru fiecare persoană;

-sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Aceste ultime patru beneficii nu sunt tipuri noi de beneficii neimpozabile, fiind anterior reglementate la alin. (4) al art. 76 (unde bineînţeles nu erau supuse acestui nou prag), fiind de asemenea acordate des în practică.

Cu toate acestea, chiar dacă aceste beneficii vor fi supuse de anul următor acestui nou prag adiţional, în contextul în care cele mai frecvent acordate beneficii (i.e. pensii facultative, asigurări medicale şi sume acordate angajaţilor în telemuncă) erau oricum neimpozabile în limita unor praguri individuale destul de mici (e.g. 400 euro / an, 400 lei pe lună etc.), anticipăm că în numeroase cazuri, introducerea acestui nou prag nu va afecta nivelul beneficiilor acordate angajaţilor.

Pentru a concluziona, este bineînţeles recomandabil şi înţelept ca toţi angajatorii să facă o evaluare a beneficiilor pe care le acordă angajaţilor, pentru a determina dacă aceste schimbări introduse de OG 16/2022 vor genera obligaţii fiscale mai mari începând cu anul următor. Cu precădere, angajatorii care acordă în prezent beneficii cu praguri neimpozabile individuale mai ridicate (precum indemnizaţii de mobilitate şi contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament), vor trebui să îşi analizeze politicile de beneficii salariale şi să determine, după caz, dacă de anul următor vor avea obligaţii fiscale suplimentare.

Ne aşteptăm însă ca în practică schimbările privind beneficiile salariale ca urmare a adoptării OG 16/2022 la nivelul politicilor angajatorilor să fie puţine la număr şi, mai mult decât atât, să permită unor angajatori să acorde beneficii pe care până în prezent nu le erau accesibile ca beneficii neimpozabile (de exemplu hrana acordată angajaţilor).