2.500 de directori şi directori adjuncţi din ţară protestează faţă de inechităţile salariale din sistemul de educaţie, conform unui comunicat remis redacţiei de către Asociaţia pentru Valori în Educaţie.
Potrivit sursei citate, ca urmare a Ordonanţei 57/2023, un director ar putea câştiga cu până la 2.000 de lei mai puţin decât un profesor. Drept urmare, directorii şi-au exprimat susţinerea pentru următoarea scrisoare deschisă.
Simona Elena Voinescu, director al Şcolii Gimnaziale din Popricani, judeţul Iaşi, afirmă că: "A fi director de şcoală astăzi, în România, este un lux pe care eu nu mi-l pot permite, de aceea mi-am dat demisia din funcţia de director al Şcolii Gimnaziale din Popricani în luna iulie. Ca director, salariul meu a fost în iulie de 5.302 lei (valoarea este după majorarea din luna iunie), iar ca învăţător voi câştiga din septembrie 6.100 lei, în condiţiile în care voi avea o normă de predare de doar 15 ore/săptămână. Comparativ, un director lucrează 40 de ore/săptămână la care se adaugă ore suplimentare, weekenduri, neplătite. Faţă de un cadru didactic care are 62 de zile de concediu de odihnă pe an, eu am avut anul trecut, ca director, 25 de zile, din care mi-am luat doar 5 zile, în celelalte am lucrat. Din poziţia de director, m-am implicat în dezvoltarea Şcolii Gimnaziale Popricani, astfel că în prezent este una dintre cele mai dotate şi renovate şcoli din regiune. Numai în anul 2022 am atras fonduri UE în valoare de aproximativ 100.000 de euro, iar de la Consiliul Local alte 60.000 de euro, bugete direcţionate exclusiv către nevoile şcolii".
În comunicat se mai arată şi propunerile înaintate de către sindicatele din sistemul de educaţie, printre care: modificarea legii-cadru a salarizării, posibilitatea de a alege între salariul de director sau cel al personalului de predare şi acordarea unei prime lunare directorilor şi directorilor adjuncţi de 1.200 de lei.
Marius Ovidiu Nistor, preşedinte al FSE "Spiru Haret" a declarat că: "Directorii merită salarii mai mari. Şi nu numai ei. Toţi angajaţii din învăţământ trebuie să fie plătiţi la adevărata lor valoare. Unul dintre punctele aflate pe lista de negociere cu Guvernul a fost şi Eliminarea anomaliilor existente în proiectul legii privind modul de stabilire a indemnizaţiilor de conducere pentru personalul din învăţământ. Guvernul, la momentul suspendării grevei, ne-a promis că va căuta soluţii în această vară, care nu au venit încă. Potrivit înţelegerii avute cu reprezentanţii coaliţiei de Guvernare, aceştia şi-au asumat un calendar. Sper că-l vor respecta şi nu ne vor împinge spre alte proteste. Nu ne dorim să ajungem din nou la acţiuni de stradă şi, mai grav, la întreruperea activităţii".
Simion Hăncescu, preşedinte al FSLI a afirmat că: "FSLI consideră justificate cerinţele directorilor cu privire la majorarea salarială. Salariile sunt sub multe funcţii de execuţie, ceea ce înseamnă că aceeaşi persoană ar câştiga mai mulţi bani dacă ar exercita funcţia de profesor decât în situaţia în care deţine poziţia de director. Salarizarea directorilor nu mai este motivantă. Ne întrebăm de ce ar sta o persoană cu 25-30 de ani de experienţă timp de 8-10 ore în şcoală. În toată lumea civilizată, funcţiile manageriale sunt remunerate semnificativ mai bine decât funcţiile de execuţie".
Andreea Nistor, preşedinte AVE, susţine că: "Poziţia şi statutul directorilor de şcoală în educaţia din România sunt în pericol. În corelare cu rolul strategic pe care directorul îl are în sistemul românesc de educaţie, ei merită respect instituţional şi o salarizare corespunzătoare rolului. Ne aflăm într-un moment cheie în care aplicarea noului cadru legislativ bate la uşă, iar directorii cu experienţă vor avea un rol indispensabil".