Panică într-o anumită zonă politică autohtonă - în ciuda sau mai ales datorită opoziţiei puterii de la Bucureşti, Laura Codruţa Kovesi a obţinut susţinerea ca să devină primul procuror şef al Uniunii Europene (UE).
Aleasă cu 17 voturi din 22, Kovesi a primit aviz pozitiv în Consiliul Uniunii Europene de la ambasadorii statelor membre ale UE pentru funcţia de procuror şef european, a anunţat, ieri, Dacian Cioloş, lider al Grupului Renew din Parlamentul European.
Europarlamentarul Siegfried Mureşan a comunicat: "Laura-Codruţa Kovesi a câştigat acum în mod categoric votul pentru poziţia de procuror-şef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obţinut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică. A câştigat dreptatea. A câştigat justiţia. A câştigat România oamenilor cinstiţi"
Cioloş completează că fosta şefă de la Direcţia Naţională Anticorupţie a convins "prin integritate şi competenţă dovedită" în conducerea DNA şi a Ministerului Public.
Dacian Cioloş a postat pe pagina sa de Facebook: "Eforturile noastre în Parlamentul European dau roade. Mă bucur că Laura Codruţa Kovesi a primit azi (n.r. ieri) un vot pozitiv în Consiliu de la ambasadorii statelor membre şi, astfel, are cale liberă pentru funcţia de procuror-şef european. O felicit, este meritul ei că a ajuns aici şi a convins prin integritate şi competenţă dovedită în conducerea DNA şi a Ministerului Public. Am reuşit împreună cu colegii din Alianţa USR PLUS şi din grupul Renew Europe să acţionăm coordonat pentru a depăşi blocajul politic care a existat până acum, în parte şi datorită împotrivirii guvernului PSD. Din fericire, Franţa şi guverne ale statelor membre cu care am avut discuţii în ultimele luni şi-au schimbat poziţia şi azi (n.r. ieri) au votat pentru candidata româncă, aşa cum ar fi trebuit să se întâmple de la început dacă PSD nu ar fi acţionat invers faţă de interesul României".
După ce a fost votată în COREPER ca să deţină funcţia de procuror şef european, Laura Codruţa Kovesi a subliniat că votul de ieri este o reuşită a tuturor românilor care au susţinut în ultimii ani lupta anticorupţie. Fosta şefă DNA a precizat, într-o emisiune televizată: "Această procedură nu este finalizată.
Va trebui să aşteptăm decizia oficială. Cred că este o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie. În egală măsură cred că este o reuşită a tuturor românilor care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept, în special atunci când au fost momente mai dificile. Cred că a contat şi faptul că eu am obţinut primul loc în urma interviului tehnic, dar cred că acest vot, la fel ca şi cel din Parlamentul European, este un vot de încredere, de susţinere a unei societăţi care a sprijinit justiţia şi valorile europene şi fără ajutorul cărora nici eu nu aş fi reuşit".
• Iohannis: "Voi continua să sprijin români integri în funcţii de conducere la nivelul UE"
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că votul din COREPER pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european este o victorie importantă pentru România: "Aşa cum am acţionat în acest caz, voi continua să sprijin români integri în funcţii de conducere la nivelul UE".
Şeful ţării a adăugat: "Rezultatul de astăzi (n.r. ieri) reprezintă o victorie importantă pentru România, cu atât mai mult cu cât a fost obţinut în pofida faptului că Guvernul PSD a încercat permanent să blocheze candidatura unui profesionist, recunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei şi în apărarea statului de drept".
• Surse neoficiale: Ambasadorul nostru la UE nu ar fi respectat mandatul Guvernului Dăncilă de a nu o vota pe Kovesi
Victoria de ieri a Laurei Codruţa Kovesi a venit în ciuda faptului că, în seara precedentă, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Executivul nostru nu susţine un mandat pentru fosta şefă DNA în funcţia de procuror-şef european: "Am spus şi repet acest lucru - nu susţin, nu susţinem un mandat pentru Laura Codruţa Kovesi. Nu susţinem acest mandat pentru că, mi se pare o abordare firească, atunci când sunt anumite acuze, atunci când există suspiciuni asupra oricărui om, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau postul pentru care candidează, trebuie să lămurească aceste lucruri şi pe urmă să ocupe această funcţie. Deci, îmi menţin poziţia pe care am avut-o până acum". Afirmaţia sa a venit ca răspuns la întrebarea cum va vota ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, în Consiliul Uniunii Europene în privinţa numirii Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Conform unor informaţii neoficiale, ambasadorul nostru la UE nu a respectat mandatul Guvernului Dăncilă şi ar fi votat în favoarea candidaturii fostei şefe a DNA.
În acelaşi timp, pagina de Facebook a Vioricăi Dăncilă a fost asaltată, ieri, cu mii de comentarii de felicitare pentru Laura Codruţa Kovesi, din partea celora care îşi exprimă bucuria că, în ciuda opreliştilor PSD, ale lui Liviu Dragnea şi ale premierului, Kovesi va deveni primul procuror şef al Uniunii Europene.
• Liviu Pop, PSD, pune la îndoială rezultatele lui Kovesi în lupta anticorupţie
Senatorul PSD Liviu Pop pune la îndoială rezultatele Laurei Codruţa Kovesi în lupta anticorupţie. Social democratul a declarat: "Care este cel mai mare dosar pe care l-a avut în România? Câţiva firfirei şi multă imagine publică. Are o situaţie incertă din punct de vedere juridic, suspiciunile sunt foarte multe, fapt pentru care nu susţinem această propunere".
Senatorul PSD spune că "managementul instituţiei pe care doamna a condus-o a fost unul defectuos în cazul multor entităţi judeţene".
• Dan Barna, USR: "Corupţia va fi înfrântă!"
Înainte să fie votată pentru scaunul din fruntea Parchetului European, liderul USR, Dan Barna, a transmis un mesaj de susţinere pentru Laura Codruţa Kovesi: "Corupţia va fi înfrântă! În urmă cu un an şi după hărţuieli necontenite, Liviu Dragnea îşi impunea voinţa şi reuşea să o îndepărteze pe Laura Codruţa Kovesi de la DNA. Atunci când preşedintele Iohannis a semnat decretul de revocare eram în timpul campaniei de strângere de semnături pentru iniţiativa #farapenali. A fost unul dintre momentele care ne-au întârit hotârârea să nu dăm înapoi niciun milimetru. «Corupţia poate fi înfrântă», a spus atunci doamna Kovesi. Ea a spus-o de la DNA, noi am spus-o din stradă. Aşa am ajuns un milion semnături pentru #farapenali. USR şi PLUS i-au fost alături anul trecut şi îi sunt şi azi să-şi ducă, până la capăt, misiunea. O vom susţine să obţină mandatul de procuror european, cu regretul că, fără ea, lupta anticorupţie din România se întoarce la vameşii care iau şpagă 70 de euro. Da, s-a întâmplat zilele astea! Kovesi va continua să lupte pentru dreptate la nivel european. Cu sprijinul nostru necondiţionat".
Dragoş Tudorache, co-preşedinte al delegaţiei Alianţei USR PLUS în Parlamentul European, a menţionat că, în momentul în care a ajuns la Bruxelles exista un blocaj în numirea lui Kovesi în fruntea Parchetului European datorită faptului că Parlamentul European o susţinea pe ea, dar Consiliul Uniunii Europene pe candidatul francez. Acesta a adăugat: "Au urmat negocieri susţinute pentru a convinge mai multe state membre să-şi schimbe poziţia, iar noi am făcut acest lucru coordonat, vorbind cu şefii de guverne care sunt reprezentaţi în grupul Renew Europe. Cel mai important argument pentru schimbarea poziţiei de azi (n.r. ieri) a COREPER este faptul că Franţa a anunţat susţinerea pentru Codruţa Kovesi, iar acest lucru s-a întâmplat prin eforturi susţinute şi întâlniri pe care le-am avut cu colegii noştri francezi din grup, dar şi din alte state care nu aveau o poziţie clară".
La rândul său, Cristian Ghinea, co-preşedinte al delegaţiei USR PLUS în PE, a declarat: "Rezultatul de azi (n.r. ieri) arată că putem avea un cuvânt greu în Europa dacă ne propunem asta. Am anunţat încă din campania electorală că vom face totul pentru a câştiga influenţă la nivelul UE şi o vom folosi în interesul României. Azi vedem ce înseamnă să ai influenţă europeană şi să susţii un candidat român la funcţia de procuror-şef european cu toată forţa. Evident, meritele sunt ale Laurei Codruţa Kovesi pentru că are un CV ireproşabil şi a convins prin integritatea ei şi prin extraordinara muncă pe care a făcut-o la DNA".
• Ludovic Orban, PNL: "Votul pentru Kovesi este o palmă imensă primită de Guvernul Dăncilă din partea statelor europene"
Votul acordat ieri Laurei Codruţa Kovesi este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit şi preşedintele Iohannis, a transmis preşedintele PNL, Ludovic Orban, apreciind că Partidul Naţional Liberal, în calitate de membru al PPE, a folosit toate pârghiile de influenţă ca să obţină acest rezultat, reuşind să determine schimbări de poziţii în rândul ţărilor care iniţial nu au votat în favoarea Laurei Codruţa Kovesi: "Am obţinut decizia de menţinere a sprijinului Parlamentului European după alegerile europene şi am reuşit să accelerăm formarea comisiei de negociere pentru a relua, astfel, votul din COREPER. Este un succes cu atât mai important, în condiţiile în care Guvernul Dăncilă a militat împotriva candidatului român printr-o campanie agresivă şi toxică de fake-news.
În acelaşi timp, este o palmă imensă primită de Guvernul Dăncilă din partea statelor europene. Mesajul transmis Guvernului PSD este că poziţiile pe care le adoptă nu sunt luate în seamă, nu sunt în concordanţă cu abordările europene. Actualul Guvern este căzut în irelevanţă şi nu poate obţine nimic bun pentru România".
Europarlamentarul Siegfried Mureşan ne-a spus, zilele trecute, că "dacă opţiunea Consiliului va coincide cu opţiunea Parlamentului, atunci, practic, numirea se va face instantaneu".
Contracandidatul Laurei Codruta Kovesi a fost francezul Jean-Francois Bohnert. Negocierile pe subiect s-au oprit înaintea alegerilor europarlamentare. Între timp, Bohnert a fost desemnat oficial la şefia Parchetului Financiar din Franţa, de către ministrul francez al Justiţiei. După ce a fost numit în această funcţie, Jean-Francois Bohnert nu şi-a retras candidatura pentru şefia Parchetului European, deoarece aceasta a fost depusă în nume propriu, nu din partea statului din care provine candidatul. Franţa şi-a schimbat poziţia şi a anunţat că o susţine pe Laura Codruţa Kovesi. Mai mult, Bohnert a spus că o eventuală retragere a candidaturii sale ar fi dus la reluarea procedurii de selecţie şi desemnare a candidaţilor pentru această funcţie şi, în aceste condiţii, a preferat să îşi menţină poziţia iniţială.
Parchetul European (EPPO) va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant. EPPO va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de MAKE în data de 20.09.2019, 09:30)
Presedintele Klaus Iohannis si-a asumat merite in succesul Laurei Codruta Kovesi, dupa ce el a revocat-o de la sefia DNA: "Aşa cum am acţionat în acest caz, voi continua să sprijin români integri în funcţii de conducere la nivelul UE".
Cum ii va sprijini pe românii integri acest prostalau?
Ii va revoca din functii ?!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2019, 17:12)
A fost obligat de CCR sa o revoce. Idiot neinformat ce esti
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2019, 11:32)
A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?
”A ajuns serviciul secret din România până la Oficiul Procurorului European?”, se întreba jurnalistul Oliver Pahnecke, într-un articol publicat, pe 17 februarie, de revista germana online Telepolis, atunci cand Laura Kovesi a castigat runda din Parlamentul European pentru sefia viitorului Parchet European. Autorul arăta că a câștigat o fostă procuroare-șefă a a agenției anticorupție din Romania care a lucrat cu serviciul de informații din țara sa si ca acest serviciu de informatii are interese financiare si propria retea corporatista. ”Oficiul Procurorului European poate lupta împotriva corupției la nivel european numai dacă are angajați și structuri independente. De aceea e foarte important ca funcția să fie oferită unor candidați care nu au cooperat cu părți ce au avut interese financiare în lupta împotriva corupției, ca în cazul României”, scria Pahnecke.
Europenii au ignorat in procesul lor de sel ectie a procurorupui european lupta din culise dintre guvernele succesive din Romania, pe de o parte, și SRI-DNA, pe de altă parte. ”Cine crede că este vorba despre organe de stat care au doar interesul de a aduce inculpați în fața justiției se înșeală. Așa cum o arată cazul parlamentarului Sebastian Ghiță, un colaborator al SRI, serviciul român de informații are propria sa rețea corporatistă care beneficiază de pe urma licitațiilor publice”, scria Pahnecke.
În ce condiții a a avut loc audierea Codruței Kovesi în PE? În condițiile în care se știa de existența protocoalelor secrete SRI-DNA, în condițiile în care Kovesi însăși a admis existența lor, în condițiile în care Curtea Constituțională din România a decis, în ianuarie 2019, rejudecarea a sute de cazuri viciate de acest mod de instrumentare a dosarelor. ”Deși organizații ale judecătorilor din România și din Europa au arătat în mod repetat Comisiei Europene ca în România are loc inflitrarea justiției de către serviciile secrete, Comisia a ignorat acest lucru în rapoartele pe care le emite despre România începând din 2007” (rapoartele MCV), scrie Pahnecke
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2019, 11:47)
Oliver Pahnecke se întreaba dacă nu cumva serviciul secret din Romania a pus mâna pe Oficiul Procurorului European. Însă site-ul francez Solidarite et Progres merge mai departe și arată că nu SRI, ci de-a dreptul FBI a ajuns să controleze, prin numirea lui Kovesi, acest nou organism al UE. Iar asta înseamnă importarea metodelor americane de anchetă în Europa, în primul rând un pas catre folosirea interceptărilor ca probe într-un proces și colaborarea dintre justiție și serviciile secrete. Kovesi este văzută de publicația menționată ca un cal troian al FBI, câtă vreme a fost crescută sub aripa fostului director Robert Mueller.
”Știați că la Bruxelles se pregătește un ”parchet european” supranațional pentru finalul anului 2020? Această structură gândită să lupte împotriva corupției va avea puteri de anchetă dincolo de normele actuale, scurtcircuitând sistemele juridice ale statelor europene. Este o unealtă perfecta pentru vânători de vrăjitoare, cu atât mai mult cu cât Laura Codruta Kovesi, procuroarea româncă care trebuie să ajungă la șefia sa, se inspiră direct din metodele FBI”, scrie site-ul Solidarite et Progres.
Trebuie să spunem că Laura Kovesi a recurs ani de zile la o vânătoare de vrăjitoare care a făcut ravagii în mediul politic și judiciar din România și care trimite cu gândul la vremurile întunecate ale Securității din epoca sovietică. Pentru aceasta, ea a primit patronajul din păcate celebrului Robert Mueller, care conducea la acel moment FBI. Asta ar trebui să-i alunge fanteziile fostului premier francez Bernanrd Cazeneuve, care vede în parchetul european un mijloc de a concura arsenalul judiciar extrateritorial american.
Să ne amintim că Mueller, în calitate de ”procuror special”, a condus timp de doi ani așa-numita anchetă Russiagate (acuzația cum că Kremlinul ar fi manipulat alegerile prezidențiale din 2016, pentru a-l aduce pe Donald Trump la Casa Albă). După cum știm, această anchetă a eșuat, scoțând la iveală o operațiune de natură politică – favorizarea opozanților democrați ai lui Trump – și geopolitică – împiedicarea oricărei destinderi în relația ruso-americană. Mueller a jucat un rol de prim-plan și când era director al FBI, când a pus bețe în roate anchetei Congresului SUA care viza implicarea Arabiei Saudite în atentatele de la 11 septembrie 2011. New York Post tocmai ce a publicat un articol pe această tema.
Laura Kovesi a fost numită la conducerea Parchetului General al României, în 2006, de către foarte atlantistul președinte Traian Băsescu. Foarte repede, Robert Mueller a luat-o sub aripa sa, ajutând-o să importe în România metodele probate de FBI în materie de colaborare între serviciile secrete și Justiție. În timpul întâlnirii cu Kovesi și seful serviciilor secrete române (SRI), întâlnire evocată într-o telegramă a ambasadorului SUA în România scursă către WikiLeaks, șeful FBI a propus crearea unor pârghii pentru infiltrarea agenților în aparatul judiciar, cu scopul de a instrumenta dosare prin care cei vizați să fie făcuți să ”coopereze”, în schimbul neînceperii urmăririi penale. Obiectivul, așa cum a fost evocat în timpul întâlnirii, era nu doar combaterea crimei organizate și a terorismului, ci și ”combaterea influenței ruse”.
Vânătoarea de vrăjitoare
Respingerea de către Curtea Constituțională a protocolului semnat de Kovesi în favoarea unei colaborări între SRI și Parchet nu a împiedicat-o pe tânăra procuroare, devenită apoi șefă a DNA, să creeze o veritabilă mașinărie judiciară, care i-a permis, cu ajutorul „dosarelor” SRI, să vâneze și să linșeze sute de personalități publice, spre marea bucurie a presei.
Între 2014 și 2018, au fost anchetați mii de magistrați, zeci de primari, președinți de consiolii județene, un vicepremier. Toți au scăpat apoi basma curată. Ignorând prezumpția de nevinovăție, dosarele SRI au fost folosite pentru a da jos un premier, un judecător de la Curtea Constituțională, un vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, patru judecători de la ÎCCJ, mai mulți judecători de la instanțele superioare, un procuror general.
Practica interceptării telefoanelor în anchetele anticorupție a explodat, cu o medie de 20.000 pe an. Asta înseamnă de zece ori mai mult decât numărul interceptărilor în baza unor mandate pentru securitate națională. Potrivit Victoriei Stoiciu, de la Fundația Friedrich-Ebert, instanțele din România au emis de 16 ori mai multe mandate de interceptare decât cele din SUA.
Kovesi a fost demisă în 2018 de către ministrul Justiției, după ce Curtea Constituțională a stabilit că echipele sale de procurori au violat principiul separării puterilor în stat, atunci când au pornit o anchetă vizând o ordonanță guvernamentală pentru schimbarea legilor justiției. În martie 2018, Kovesi a fost inculpată pentru corupție. La presiunile UE, ÎCCJ i-a ridicat controlul judiciar, pentru a-i permite să părăsească țara și să-și susțină candidatura la viitorul parchet european.