English
Trei tipuri de comentarii a stârnit atacul terorist de acum două săptămâni, asupra redacţiei "Charlie Hebdo":
1. Libertatea de expresie şi libertatea presei nu trebuie îngrădite, indiferent de cât de radical poate fi mesajul pe care îl transmite (B1TV, emisiunea "Lumea lui Banciu");
2. Ziariştii de la "Charlie Hebdo" şi-au bătut joc dezgustător de "cele sfinte" (faimosul grafician Eugen Mihăescu, pe site-ul internet al ziarului "Cotidianul"), din asta decurgând, implicit, fie că meritau o corecţie, fie că au creat situaţia periculoasă în mod deliberat;
3. Libertatea personală este limitată de libertatea celorlalţi, astfel că expresia trebuie manifestată cu discernământ.
Primele două păcătuiesc prin unilateralitate, cea de a treia prin superficialitate utopică şi toate, prin încrederea că un algoritm legal, eventual o "reţetă etică", ar putea reglementa astfel de probleme şi să dea soluţia pentru armonie socială, într-o lume brăzdată de conflicte de toate felurile, dintre care, în acest caz, merită menţionate cele interreligioase şi opoziţia credinţelor cu ateismul agresiv.
În realitate, nici un sistem de legi nu poate preveni reacţia violentă la rănirea convingerilor confesionale, după cum nici un sistem normativ (nici măcar codul deontologic al ziaristului) nu poate preveni exploatarea extremă şi agresivă a libertăţii de expresie (nelimitarea este, oricum, idealul jurnalistului, care ne animă lupta de breaslă, dintotdeauna).
Nu cred în "libertatea reglementată" şi mă grăbesc să semnalez că expresia conţine o contradicţie în termeni, generatoare de orice, inclusiv de actul jurnalistic "democratic" din timpul lui Ceauşescu, unde cenzura mai avea de a face doar cu subtilităţi sofisticate, pentru că ziariştii o făceau singuri şi, în orice caz, ei însişi fuseseră filtraţi, încă de la recrutare, şi continuau să fie filtraţi, în exerciţiul zilnic.
Cred că ecuaţia acestei probleme nu poate fi rezolvată algoritmic şi că ea trebuie situată în contextul mai larg al ocultării sacrului din lumea contemporană, indiferent că vorbim despre cei animaţi de o credinţă religioasă ori despre atei.
Căci, în esenţă, între termenul ateu de "infamie" (josnicie) şi termenul religios de "blasfemie" (batjocorirea divinităţii) distincţia este minimă, de natură taxonomică (pentru unii, "blasfemia" este un caz particular de "infamie", pentru ceilalţi, este invers); ateii pot considera infamă batjocorirea Profetului Mahomed, în timp ce Islamul consideră blasfemică uciderea ziariştilor ("Fiecare om este un cuvânt al lui Allah" - Ibn al Arabi).
În opinia mea, aşa cum nici un contract comercial, oricât de prevăzător şi voluminos, nu te poate apăra de escrocare, ci doar însoţirea relaţiei comerciale de bunăcredinţă a părţilor, tot aşa sistemul legislativ nu poate armoniza convieţuirea, fără fărâma de sacralitate care integrează individul în comunitate şi generează grija comunităţii pentru individ, deosebindu-ne de muşuroaiele de furnici şi de stupii de albine.
Iar termenul de "sacru" nu este exclusiv religios, ci acceptabil şi pentru atei.
Cred că tragicul caz "Charlie Hebdo" ne ridică o problemă mai gravă a societăţii contemporane, care nu îşi găseşte rezolvarea în stupiditatea reglementării libertăţii.
Articol preluat din Bucarest Hebdo
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Asa o fi, dar ...
(mesaj trimis de Oarecare în data de 19.01.2015, 06:56)
Ia sa vedem ce gaseste si gugalu' asta:
Cica dintr-un referat-limbaj de lemn: "Presa este o forma de exprimare a libertatii de gandire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismul de idei.
Functiile presei sunt urmatoarele: de transmitere a informatiei, de educatie, de formare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment.
Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere in stat.
Intr-un stat democratic, presa trebuie sa fie libera.
Libertatea de exprimare nu trebuie insa confundata cu libertinajul. Libertinajul reprezinta exprimarea opiniilor fara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la morala, la etica."
Nenea Caragiale dixit:
"A! ce coruptă soțietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prințipuri, nu mai e nimic: enteresul și iar enteresul ... Auzi d-ta mișelie, infamie."
Raman niste intrebari:
1. Daca "blasfemia" este un caz particular de "infamie" sau invers, libertinajul este o forma a libertatii?
2. Presa mai are totusi o functie formativ-educativa, asta chiar daca suna ca dracu:)?
Problema grava a societatii contemporane este aceeasi si pentru credinciosi, si pentru atei:
Se pare ca nu mai are nicio noima, adica "niciun Dumnezeu".
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2015, 07:59)
Cam asta zice si Make: " Cred că ecuaţia acestei probleme nu poate fi rezolvată algoritmic şi că ea trebuie situată în contextul mai larg al ocultării sacrului din lumea contemporană".
"Fara frica de Dumnezeu" conduce la "neinfrinare", adica la "libertinaj".
1.2. Cam da (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 19.01.2015, 09:44)
Dar in ocultarea sacrului, presa de tip "infam" / "libertin" nu o fi avut chiar nicio contributie?
Libertate totala de expresie, perfect de acord, dar consider totusi ca indobitocirea in masa a ajuns prin acest "procedeu" la un nivel care ar fi de invidiat si de regimurile dictatoriale, "de trista amintire", cu toata propaganda lor.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 11:54)
Presa este lanterna, dar nu locul luminat; are rol lumina in faptul ca locul s-a golit?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 12:04)
Opinia mea este ca functia "formativ-educativa" nu este proprie presei, ci sistemului de formare-educare si ii revine presei doar implicit.
Cred ca functiile definitorii presei sint cele de informare (functie subinteleasa, fara de care nu este presa) si interpretare (functie principala, fara de care presa nu are rost).
"Libertinajul" presei consta in propaganda.
1.5. Presa are si rol de modelare (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Moftangiu în data de 19.01.2015, 13:13)
Presa nu are doar rol de informare, ar un rol major in formarea de opinii si modelarea de caractere.
Din cauza asta libertatea ei trebuie sa fie in slujba valorilor, si sa fie ingradita liberatea de a distruge celelatate valorile. Daca abandonam sistemul de valori si imbratiasam o singura valoare, libertatea de exprimare, devenim fundamentalisti ai libertatii. O comunitate nu se poate sprijinii pe o singura valoare.
1.6. Lanterna, dar si proiector (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 19.01.2015, 18:07)
O parte a presei, ca sa folosim un termen consacrat :), este ditamai proiectorul de fascicule laser de toate culorile.
In aceasta invazie de culori atragatoare pentru vulg, cum mai poate deosebi "omul simplu" albul de negru? Macar de ar mai distinge gri-ul ...
1.7. Nici macar functia formativa? (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 19.01.2015, 18:59)
Interpretarea unei informatii si diseminarea prin toate canalele catre publicul larg duc la formarea acestuia. Ce-mi place mie meseria de formator de opinie :)) Ar trebui actualizat nomenclatorul meseriilor cu analisti, comentatori politici, ca avem o groaza:)
Din pacate, exista si false informatii in presa, si senzationalism ieftin, si "divertisment" aducator de hahaiala.
Dupa ce au fost "obisnuiti" ani la rand cu astfel de laturi, chestia cu "asta vrea publicul" mi se pare cinica.
Presa nu mai este de mult doar o lanterna.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2015, 19:19)
De ce nu se fac caricaturi cu evrei si cu religia lor ? Pentru ca deja devii anti-semit prin legea statului roman. Se pare ca avem doua moduri de a face libertatea de exprimare sa existe...
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 22:17)
Cum o ingradim?
Etatizam presa?
Reinventam Consiliul Educatiei?
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 22:20)
Vacarmul ne face sa suferim si pe noi, ziaristii care ne facem treaba cu onestitate,
Pe de alta parte, ne preseaza sa nu stam in loc.
2. Solidaritatea sociala si energia nucleara!
(mesaj trimis de Moftangiu în data de 19.01.2015, 08:48)
Eu fac mereu comparatii cu energia nucleara, care nu-i nici buna nici rea, depinde in ce scop este utilizata.
Si libertatea de expresie este la fel.
Poate fi utilizata sa ridiculizeze si sa critice defectele sau sa fie orientata spre valorile altor comunitati si sa dinamizeze solidaritatea sociala. In concluzie libertatea de expresie in sine nu-i nici buna nici rea, depinde cum este instrumentata.
3. Libertate responsabila
(mesaj trimis de Moftangiu în data de 19.01.2015, 08:53)
Make - "nici un contract comercial, oricât de prevăzător şi voluminos, nu te poate apăra de escrocare"- dar poate reduce riscurile.
Libertatea de expresia utilizata abuziv dinamiteaza solidaritatea. Revolutia franceza a avut trei valori "liberte, egalite, fraternite". Un abuz al primei valori elimina celelate doua.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 12:10)
"Liberte, egalite, fraternite" este o formulare in context catolic-protestant, in care sacrul inca nu s-a departat, mentinind un echilibru.
Cind le scoti din acest context, este greu sa nu se abuzeze reciproc.
4. etic si moral..
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.01.2015, 09:57)
Libertatea personală este limitată de libertatea celorlalţi, astfel că libera exprimare trebuie manifestată cu discernământ. Mai multa condescendenta si cumpatare, in special din parte presei, nu poate fi decat benefica.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 11:46)
Tocmai spusesem, in articol, ca sloganul asta al lui John Stuart Mill este utopic: traseaza-mi hotarul de unde incepe libertatea ta, fa-o cu precizie, eventual ofera-mi si niste valori cifrice si atunci voi putea sa-mi limitez libertatea, ca sa n-o incalc pe a ta.
De fapt, sloganul asta este o metafora superficiala.
4.2. Totul sau nimic? (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Moftangiu în data de 19.01.2015, 13:04)
Daca nu exista o linie de demarcatie riguroasa o anulam cu totul?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 22:13)
Resping calea indicata de un slogan superficial, preluat de la topografii fondului funciar; am spus ce sustin, in articol.
5. ma uitam la banciu
(mesaj trimis de gicu în data de 19.01.2015, 11:17)
Era o emisiune, si la un moment dat ii bodoganea pe aia de la antena3 si rtv, ii facea in toate felurile, ca n-ar trebui sa existe, ca ar trebui inchisi, si peste 1 minut a trecut pe subiectul charlie hebdo, si implicit la sloganul cu libertatea absoluta de exprimare. Adica chiar nu ne dam seama de dublul discurs, de ipocrizia fara limite a celor care se dau charlie in perioada asta? Avem libertate sa caricaturizam, nu ne e frica de atentate, dar stati un pic, marsul Pegida de azi a fost interzis ca cica poate produce atentate. No (...)?
6. Bună sinteză
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.01.2015, 11:39)
Îmi place în mod deosebit "fărâma de sacralitate care integrează individul".
În caz că este prea abstract, hai să dăm exemple și pentru ateii fundamentaliști (știu, ironic).
Un element sacru al societății vestice este holocaustul. Foarte greu de decis dacă să te mai apuci de subiect pentru studiu. Aproape întotdeauna este mai bine să îți vezi de treabă și să respecți evenimentul. Glume a la Charlie pe tema asta? Vai de mine.
Rasismul, la fel.
Părerea mea este că, la nivel ideatic, recomandările internaționale de justiție (ONU sau la nivel european) indică nivelul de toleranță de dorit într-o societate. Dar este greu să faci legi concrete cu norme de aplicare. Statul trebuie să monitorizeze starea de tensiune socială iar când acele norme de toleranță par a fi în situația de a fi nevoie să fie apărate (de către minoritare, de obicei), se intervine cu oarece reglementări în favoarea minorităților.
Iar Franța, în particular, are o atitudine care mi se pare penibilă. Pe de o parte, dorești imigrație ca musulmanii să vină să îți măture străzile și să îți spele WC-urile. Pe de altă parte, societatea ta secularizată, duce un război anti-religie și chiar anti-islam în particular. Dă-le viza de ședere temporar pe 20 de ani și la prima abatere religioasă, dă-i afară și nu-i accepta cetățeni. În loc să îi accepți ca cetățeni de mâna a doua.
7. Sacru si Profan
(mesaj trimis de Tddrg în data de 19.01.2015, 12:31)
Orice sistem democratic are intrinsec germenii autodistrugerii. Orice libertate de expresie include oprimarea expresiei (fie si la timpul psihologic) a altcuiva. Se vorbeste de autocenzura. Probabil ziaristii saptamanalului Charlie o aplica. Doar ca ea, autocenzura lor, nu este pe placul altora. O "autocenzurare" mai stransa, la presiune exterioara devine cenzura. Nashpa!
Poate ca n-ar trebui sa ridiculizam ceea ce este sacru pentru altii. Dar unde incepe sacrul si unde se termina profanul? Nimeni nu stie. Nici macar Mircea Eliade n-a facut distinctia clara, pentru ca este imposibil.
Astfel ajungem la situatia ca sacrul este prezent in vietile ateilor unde nici nu ne imaginam, iar profanul curge prin venele radicalilor religiosi, in momentele cele mai neasteptate. Caci ce este sacru sa iei viata unor oameni?
Nashpa, din nou!
Eu nu vad solutia...
8. bai sa va spun ceva
(mesaj trimis de giovanni în data de 19.01.2015, 15:21)
tuturor care va umflati in pene in mod fariseistic ca sunteti charlie: libertatea de exprimare nu ti-o poate lua nimeni niciodata, decat daca-ti taie limba si mainile.
Nu trebuie sa trambitati ca voi aparati niste drepturi intrinseci ale omului, pe care nu i le poate lua nimeni niciodata. Libertatea de expresie e un drept intrinsec acordat omului de la crearea sa pe pamant.
Doar ca, aceasta libertate vine cu niste costuri, de care nu va poate apara nimeni. Cei de la charlie hebdo si le-au asumat. Voi sunteti capabili sa vi le asumati? Sa stiti ca si-n pucarie ai libertate de exprimare, nu ti-o ia nimeni. Sau voi vreti doar sa injurati pe cine vreti voi si sa nu patiti niciodata nimic, chipurile in numele libertatii de expresie?
8.1. Oare? (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Tddrg în data de 19.01.2015, 22:11)
Nu zau? Libertatea ta bombastica de exprimare nu ti-o poate lua nimeni? Si daca moderatorul acestei rubrici iti sterge postul? Si iti lasa mainile si limba? Si daca inca 10 000 de forumuri iti interzic accesul? Sau, mai simplu, furnizorul tau de internet iti taie cablul?
Probabil noi, restul, n-am afla niciodata ca libertatea de exprimare nu poate fi luata vreodata. Sau, cel putin, nu de la tine.
Asa ca te invit sa te duci in Korea de Nord sa le spui si lor ce tocmai ai descoperit. Si, de acolo, sa ne mai trimiti idei stralucitoare.
Iar despre libertatea de exprimare de la puscarie... ehe..he. Ti se pare ca citeste cineva vaicarelile lui Voiculescu, Becali & Comp? Iar inainte, dl. Voiculescu ne spunea si ce buna e varza pe care o face sotia lui!
Poti sa mergi intr-un pustiu si sa tipi in gura mare ce vrei tu. Garantat nimeni nu te va opri.
Dar du-te in China si striga in gura mare ca in piata Tienanmen a avut loc un masacru. Si o sa vezi atunci libertate de exprimare. Cu mainile si limba la locul lor. Doar un pic legate, mainile si banda adeziva pe gura!
9. Contraparere
(mesaj trimis de Simandicosul în data de 19.01.2015, 17:02)
În opinia mea, aşa cum nici un contract comercial, oricât de prevăzător şi voluminos, nu te poate apăra de escrocare,......
Asa-i.
Cin' s-a fript cu Sima, nu poate minti!
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.01.2015, 22:25)
Nu dragul meu, tu nu ai posibilitatea sa ai nici parere, nici contraparere, ci doar ostilitate obsesiva.
10. Bine a zis cine a zis, cand a zis ce a zis
(mesaj trimis de Radu în data de 19.01.2015, 23:13)
In primul rand articolul ofera o imagine negativa despre persoanele care nu sunt adepte ale vreunei religii sau asupra adeptilor unor religii care nu impun credinta intr-o divinitate, cum sunt buddhismul si jainismul, numindu-i "atei", de parca norma ar trebui sa fie credinta sau necredinta intr-o divinitate, asa ca unii cred intr-o divinitate, iar ceilalti sunt o gramada de "atei", indiferent de tipul credintelor lor.
Este penibila expresia "fărâma de sacralitate care integrează individul în comunitate", de parca nu pot exista indivizi sau intregi comunitati care sa nu se bazeze pe elemente imaginate denumite "sacralitate", de parca acele comunitati ar trebui sa fie in mod automat animale, de parca nu pot exista oameni care sa si judece de ce este bine sa duca o viata cumpatata si onorabila pentru ca asa este pur si simplu bine si nu fiindca nu stiu ce divinitate imaginata ii va pedepsi dupa ce vor muri.
Iar termenul "sacru" este un termen exclusiv religios:
SACRU 1, -Ă, sacri, -e, adj. 1. Cu caracter religios; privitor la religie, care aparţine religiei. | Sfânt. * Foc sacru = vocaţie, talent. 2. Fig. Care inspiră sentimente de veneraţie; scump. - Din lat. sacer, -era, it. sacro.
Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a
Iar "ateii" sunt "atei" doar din punctul de vedere limitat al celor care pot evalua o persoana in primul rand in functie de credinta sau necredinta lui intr-o divinitate, fara sa caute sa ii diferentieze. Un termen mai potrivit ar fi cel de liber cugetatori. Altfel este ca si cum albii i-ar numi pe cei care au alte rase "ne-albi" in loc sa ii diferentieze dupa rasele lor.
Liber cugetatorii au si ei o viata spirituala care insa nu este una religioasa. Pe langa persoanele religioase si liber cugetatori exista si ne-cugetatori, adica acele musuroaie de furnici de care vorbeati. :-)
Nu ar trebui insa bagati cu totii in aceeasi oala. Dumneavoastra sustineti ca sunteti ateu, insa asta doar ca o pozitionare fata de persoanele religioase, in special fata de persoanele religioase adepte ale unor religii monoteiste. De ce liber cugetatorii sa se pozitioneze fata de persoanele religioase ca si cum norma, normalul ar fi ca oamenii sa fie in mod automat adepti ai unei religii si sa creada intr-o divinitate, restul fiind la gramada opusul lor. Cred ca este la fel de normal ca oamenii sa judece cu propriul lor creier in baza altor norme decat cele religioase, cred ca este la fel de normal sa existe si adepti ai unor religii care nu cred in existenta unei divinitati (cum si exista), cred ca este normal sa existe persoane care sa fie adepte ale mai multor religii (cum si este cazul in unele tari din Asia). In foarte multe cazuri liber cugetatorii (deci nu ne-cugetatorii) au o viata spirituala mai bogata decat a unor asa zisi credinciosi intr-o divinitate care cred doar pentru zaharel si de frica biciului.
In ceea ce priveste motivul de fond al articolului insa... asa este... reglementarea libertatii este o aberatie.
Toata lumea ar trebui sa fie libera sa faca orice daca nu ingradeste libertatea celorlalti.
Omorarea unei persoane sau astuparea gurii publicului inseamna in mod evident restrangerea libertatii. Cred ca libertatea este mai importanta decat toate opiniile si ideile religioase. Daca nu ar fi asa inseamna ca ne dorim din nou un ev mediu. In concluzie, daca cineva este suparat pentru opiniile religioase ale altcuiva, daca cineva este suparat fiindca altcineva injura sau spune minciuni, poate reactiona la fel, adica exprimandu-si opinia, sau refuzand sa si-o exprime. Solutia nu cred ca este mitraliera sau bomba, fiindca la bomba se raspunde cu bombe si atunci are toata lumea de pierdut.
@Oarecare:
Libert inajul nu este ceva dorit de societate, fiind sanctionat si de legile nescrise si in unele cazuri si de cele scrise. Daca cineva il practica, o face pe riscul lui. Pedeapsa pentru libertinaj insa nu este *niciodata* impuscarea cu mitraliera.
Iar ca raspuns... da, libertinajul este o parte a libertatii. Si libertatea de a ucide face parte tot din libertate, insa este acea parte a libertatii pe care societatea nu o accepta deoarece incalca libertatea celorlalti.
Iar la a doua intrebare... mai exista unele bloguri in domeniul IT care au o valoare instructiva. Educativa nu. Iar presa clasica nici atat. :-)
Cred ca societatea are totusi o "noima", atat pentru credinciosii adevarati cat si pentru liber cugetatorii care chiar cugeta.