După ce la prima strigare pentru încheierea unui parteneriat strategic la Cupru Min Roşia Poieni nu s-a prezentat decât un singur potenţial investitor, Guvernul a decis să prelungească termenul pentru depunerea ofertelor preliminare, motivând că mai multe companii şi-au manifestat interesul, dar nu au avut timp să întocmească dosarul de intenţie.
Noul anunţ de intenţie pentru atragerea unor investitori la Cupru Min publicat de către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie a fost, însă, modificat din nou, unele prevederi fiind simplificate.
Până acum, anunţul a mai fost modificat de două ori. Cea de-a treia modificare survine pe parcursul procesului de atragere a investitorilor la Cupru Min.
Potrivit declaraţiilor unor surse din cadrul companiei de la Abrud, conducerea societăţii împreună cu reprezentanţii Guvernului au decis să schimbe o parte din cerinţele prevăzute în anunţul de intenţie deoarece, pe lângă investitorii de la Trafigura, mai există o companie din Australia care şi-a manifest dorinţa de a încheia un potenţial acord de parteneriat cu cei de la Cupru Min.
Totodată, surse apropiate proiectului cuprifer ne-au relatat că, deşi au trecut deja mai mult de două săptămâni de când noul anunţ a fost publicat, nicio altă companie, exceptându-i pe cei de la Trafigura, nu au vizitat societatea minieră din Abrud şi nici nu au transmis, încă, vreo scrisoare de intenţie pentru a intra în licitaţie.
Numărul redus de investitori la Cupru Min Roşia Poieni este un motiv de bucurie pentru angajaţi, ne-au declarat, ieri, surse din piaţă, deoarece, în prezent, nu numai că societatea merge pe profit dar au în plan şi achiziţionarea unor utilaje în leasing pentru a asigura logistica tehnologică în vederea exploatării avantajoase a cuprului de la cariera de la Abrud.
În plus, angajaţii Cupru Min speră ca ideea încheierii unui parteneriat la Abrud să fie abandonată deoarece compania cupriferă poate fi profitabilă fără a mai fi implicate şi terţe părţi.
Anumiţi membri ai asociaţiei angajaţilor de la Cupru Min mai reclamă şi faptul că, în prezent, la Abrud, se încearcă reproducerea situaţiei din 2007 - 2009.
La vremea respectivă, între compania Cupru Min Roşia Poieni şi consorţiul Cuprom SA Bucureşti, Energo Mineral SA Baia Mare şi Ipronef a fost încheiat un parteneriat prin care aceste firme îşi luau angajamentul să facă investiţii de mediu şi retehnologizare.
Doi ani mai târziu de la încheierea respectivului acord, consorţiul a plecat de la Abrud, invocând problemele financiare, multe din promisiunile pe care le-au făcut nefiind îndeplinite.
Parteneriatul dintre Cupru Min şi potenţialul investitor va fi parafat pe 20 septembrie când va fi deschis plicul sigilat conţinând oferta de cumpărare şi, pe baza preţului minim de achiziţie oferit pentru cupru, valabil pe toată perioada de derulare a contractului de vânzare, se va stabili potenţialul cumpărător.
Contractul de asociere dintre Cupru Min şi viitorul investitor va avea o durată de şapte ani, cu un an de graţie, livrările de cupru urmând să fie efectuate din cel de-al doilea an al contractului, potrivit anunţului cu pricina.
Recent, Cupru Min a fost inclusă în Planul Naţional de Investiţii întocmit de guvernul ţării noastre, alături de alte obiective minere precum Roşia Montană.
Potrivit opiniei unor experţi în minerit, statul poate să opereze Cupru Min timp de 10-15 ani fără probleme, utilizând infrastructura actuală, iar compania va putea face şi profit.
Rezerva de la Roşia Poieni este de peste 600 milioane de tone de minereu, cu o concentraţie de cupru de 0,36%.
•
Singura companie care a respectat, parţial, cerinţele, dictate în primul anunţ de intenţie publicat de către OPSPI, a fost Trafigura, prezentă în ţara noastră din 1997 prin societatea Romrecycling.
Pe lângă Trafigura, o altă companie elveţiană, Glencore, şi-a manifestat interesul pentru Cupru Min, însă nu a reuşit să depună docuementele de ofertare.
Atât Glencore cât şi Trafigura sunt legate de numele magnatului Marc Rich. Compania multinaţională Glencore este listată la bursa din Londra şi Hong Kong.
Anul trecut Glencore a fuzionat cu Xstrata, o altă companie de top din domeniul minier, cu sediul în Elveţia, devenind, astfel, una din cele mai mari companii miniere, la nivel mondial.