English
Mediul investiţional este nerăbdător ca Legea amnistiei fiscale să fie promulgată de Klaus Iohannis, documentul aflându-se pe masa preşedintelui ţării de două săptămâni.
"Deocamdată nimeni nu ştie nimic, nu ştim dacă şi când va fi promulgată, nu ştim când şi cum va fi aplicată, nu ştim ce avem de făcut", ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), subliniind că amnistia are o importanţă directă şi imediată asupra mediului investiţional: "Amnistia fiscală trebuie promulgată urgent, întrucât este o chestiune imediată, nu de principiu, şi rezolvă un conflict de legislaţie, punând ANAF într-o poziţie în care să soluţioneze corect problemele actuale".
Legea privind anularea unor obligatii fiscale a fost aprobată de Parlament la finalul lunii iunie şi prevede anularea unor diferenţe de obligaţii fiscale pentru perioadele de până la 1 iunie 2015, neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Totodată, legea anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a acestei contribuţii este mai mică decât salariul minim brut pe ţară. Contribuţia la care se face referire este aferentă intervalului 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2014.
Legea amnistiei fiscale priveşte şi persoanele cu profesii liberale.
În urmă cu câteva luni, Cristian Pârvan preciza că profesioniştii care activează ca persoane fizice autorizate, persoane fizice independente sau care îşi desfăşoară activitatea în baza unor acorduri de drept de autor sunt pe cale să fie obligaţi de lege să încheie contracte individuale de muncă, taxate cu impozitele aferente ultimilor cinci ani de activitate.
Reprezentanţii mediului investiţional arată că reglementarea iniţiativei legislative care prevede recalificarea profesiilor liberale ar conduce la desfiinţarea sau restrângerea semnificativă a ariei de desfăşurare a profesiilor liberale şi drepturilor de autor, la creşterea ratei şomajului, la emigrarea acestor profesionişti în alte state membre, precum şi la scăderea productivităţii în economie.
Recent, Cristian Pârvan ne-a precizat: "Istoria a început în 2010, când ANAF a dorit să pună taxe pe drepturile de autor. După o serie de scandaluri şi procese, în 2010 a fost promovată o Hotărâre de Guvern care spune că profesiile liberale nu pot fi recalificate.
Acum, ANAF s-a aruncat să impoziteze veniturile din diurnă ale transportatorilor români, ale forţei de muncă temporare pe care agenţiile de specialitate au trimis-o în străinătate etc.
Un proiect pilot, care urmăreşte munca nedeclarată, loveşte în sursa de muncă competentă. Mai precis, în cadrul controalelor ANAF, inspectorii pot dispune recalificarea profesiilor liberale, cei care lucrau ca PFA, PFI sau pe drepturi de autor urmând să fie nevoiţi să treacă pe contract de muncă. În acest sens, a fost promovată o Hotărâre de Guvern care abrogă norma din HG 744/2010 ce interzice recalificarea profesiilor liberale. Întrucât Codul Fiscal permite ANAF controlul pe o perioadă de cinci ani, ne vom afla în situaţia în care angajatorii vor fi obligaţi să îi angajeze pe profesioniştii menţionaţi care lucrau ca PFA, PFI sau pe drepturi de autor, trebuind să plătească dările pe venit pe ultimii cinci ani".
În acest context, legea amnistiei fiscale vine în ajutorul celor care au profesii liberale, dar nu rezolvă în totalitate situaţia.
Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR) transmite că "susţine şi apreciază măsura aprobată de Guvern de soluţionare echitabilă a unui conflict artificial creat de ANAF printr-o confuzie de interpretare a unei reglementări care a pus mulţimea profesioniştilor români în postura incorectă de evazionişti fiscali, în condiţiile în care aceştia au fost plătitori corecţi de taxe şi impozite".
În acelaşi timp, profesioniştii solicită să nu fie obligaţi să încheie contracte de muncă, deoarece legislaţia românească a muncii conţine prevederi neconforme cu specificul profesiilor liberale.
Într-o scrisoare adresată premierului, Anca Vlad, prim-vicepreşedintele CNPR, întreabă: "Cum să lucreze un consultant fiscal în afara dotărilor unui birou de specialitate, alături de avocaţi şi alţi profesionişti, cum să lucreze un medic persoană fizică independentă fără echipamente specifice de spital, laborator sau clinică, un farmacist în afară farmaciei, un arhitect singur, fără colegii dintr-un birou de arhitectură? De ce să aibă contract de muncă dacă ei nu pot executa sarcini profesionale decât corespunzător voinţei şi pregătirii lor. Faptul că legea dă posibilitatea opţională a încheierii de contracte de muncă nu obligă la aceasta, dovadă că, recent, Ministerul Sănătăţii a decis colaborarea cu moaşe ca profesii libere, conform legii. Doar nu-şi închipuie cineva că moaşa va lucra la domiciliul său sau va închiria paturile de naştere! Ministerul de Justiţie utilizează acest tip de contracte cu farmacişti din sistemul penitenciar! Ce alte exemple ale legalităţii acestor contracte mai sunt necesare?".
În luna mai, premierul Victor Ponta declara, făcând referire la amnistia fiscală, că urmăreşte un moment T zero (exemplificând cu 1 iunie), "de la care absolut toată lumea trebuie să plătească corect şi, ulterior, să nu se mai facă niciun fel de iertare pentru nimeni.
Potrivit Patronatului Serviciilor Private din România, în prezent, se află în procedura de adoptare două proiecte legislative, care, pe de o parte, introduc noi criterii de definire a activităţii independente, aplicabile activităţii desfăşurate de către orice persoană, fără să există exceptare pentru anumite categorii (profesii liberale, drepturi de autor, aşa cum există în legislaţia actuală) şi, pe de altă parte, anulează obligaţiile fiscale generate de reconsiderarea activităţilor desfăşurate până la data de 1 iulie 2015.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
