DIN NOU, SCHIMBAREA CONDUCERII BVB Obiecţii privind organizarea alegerilor

Procedura de desfăşurare a alegerilor pentru conducerea BVB şi modul în care a fost impusă metoda votului cumulativ au stârnit numeroase nemulţumiri în piaţă.

Acţionarii Bursei de Valori Bucureşti vor alege, mai întâi, nouă membi ai Consiliului de Administraţie şi, apoi, un preşedinte dintre aceştia, în caz că administratorii vor fi revocaţi din funcţie.

Potrivit unor precizări publicate pe site-ul bursei în luna decembrie, \"preşedintele Consiliului Bursei nu poate fi decât o persoană care deţine calitatea de adminis-trator al BVB\".

Precizarea a venit după ce BVB acceptase candidaturi separate pentru funcţiile de preşedinte al CA şi de administrator.

Pe ordinea de zi a AGA figurează, la punctul numărul 3, alegerea prin prin vot cumulativ a preşedintelui Consiliului Bursei şi a membrilor Consiliului Bursei, iar, de presupus, era că această ordine se va păstra.

Stere Farmache, preşedintele BVB, ne-a declarat, în luna decembrie, că preşedintele nu are un statut special şi că trebuie ales dintre administratori. Pe această logică, toţi cei nouă care vor face parte din CA ar trebui să candideze pentru funcţia supremă. Totuşi, se pare că acţionarii nu îşi vor putea selecta preşedintele decât dintre cei trei care s-au înscris în acest concurs (n.r. Stere Farmache, Lucian Anghel şi Dan Paul).

Oricât de absurdă ar părea situaţia, se pare că nimeni nu s-a gândit ce se va întâmpla dacă niciunul dintre candidaţii pentru preşedinţia BVB nu va fi ales administrator. Dar dacă doar un singur candidat va primi votul acţionarilor pentru funcţia de membru al CA, cum se va proceda? Va intra de drept preşedinte?

Cristian Duţescu, partener al casei de avocatură \"Duţescu&Partners\", ne-a declarat: \"În mod normal cel care primeşte un vot pentru preşedinte, primeşte implicit şi un vot pentru membru\".

Înainte de 2006, acţionarii alegeau, mai întâi, cei nouă membrii ai CA iar apoi, consiliul nou format alegea un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

La alegerile din 2006 şi la cele din 2010 situaţia s-a schimbat. Mai întâi, preşedintele a fost ales de AGA, apoi, tot de către acţionari, au fost aleşi opt administratori. Consiliul şi-a ales apoi doi vicepreşedinţi.

Unii acţionari au cerut lămuriri conducerii BVB cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor de astăzi.

Acţionarii mai sunt nemulţumiţi şi de iniţiativa actualului CA de a propune, din start, metoda votului cumulativ, deşi nu a existat, la momentul respectiv, nicio solicitare de acest gen din partea vreunui acţionar BVB.

Ulterior, BVB a anunţat că a primit cererea pentru votul cumulativ din partea unui grup de acţionari cu deţineri cumulate de 16,94%.

O altă nemulţumire este legată de hotărârea conducerii Bursei de a convoca o altă Adunare Generală, în care acţionarii urmează să decidă introducerea unei structuri dualiste de conducere şi implicit modificarea actului constitutiv.

Acţionarii contestatari, deşi sunt de acord cu acest sistem de conducere, consideră că momentul ales este unul nefavorabil.

Actualii membri ai Consiliului au hotărât, joi, să convoace acţionarii pentru a discuta trecerea la conducerea în sistem dualist, la aceeaşi dată la care va avea loc AGA pentru aprobarea situaţiilor financiare pe 2011.