"Observăm o schimbare spre deglobalizare a economiei mondiale"

Reporter: Fondurile administrate de Karoll Capital Management se concentrează pe investiţii în pieţele de capital din Europa emergentă. Care credeţi că sunt principalele oportunităţi oferite de pieţele din această regiune în comparaţie cu cele din Europa de Vest sau alte pieţe dezvoltate?

Georgi Georgiev: Karoll Capital Management administrează trei fonduri de acţiuni care investesc în Europa Centrală şi de Est. Prezenţa şi experienţa noastră în regiune se întind pe o perioadă de peste 20 de ani, începând cu lansarea primului nostru fond mutual, Advance Invest. Acesta s-a concentrat pe valorificarea oportunităţilor generate de viitoarea aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, anticipată la acea vreme.

Spre deosebire de ceea ce îşi pot imagina unii investitori globali, regiunea Europei de Est are dimensiuni semnificative: peste 200 milioane de locuitori, un PIB de peste 2,5 trilioane (n.r. de euro), peste 4.000 de companii listate şi o capitalizare de piaţă de peste un trilion (n.r. de euro). Cu toate acestea, regiunea este încă adesea trecută cu vederea de comunităţile globale de investiţii. Totuşi, perspectivele sunt foarte favorabile: Europa de Est a fost a doua cea mai performantă regiune la nivel global în ultimii trei ani, cu un randament anual de 7,2%, fiind depăşită doar de America de Nord. Această performanţă a fost susţinută de factori regionali specifici.

Regiunea noastră devine un hub de nearshoring (relocarea producţiei în zone mai apropiate) pentru ţările dezvoltate, trend de care ar trebui să beneficieze pieţele de capital. Pieţele din Europa emergentă sunt încă semnificativ subevaluate faţă de cele comparabile din vest (în medie, cu un discount de 40% faţă de pieţele emergente globale). În acelaşi timp, creşterea economică şi a profiturilor companiilor este de două ori mai mare decât în Europa dezvoltată. Randamentele dividendelor sunt, de asemenea, mult mai ridicate (peste 5%).

Prezenţa investitorilor internaţionali în regiune este scăzută, iar orice fluxuri semnificative de capital ar putea impulsiona pieţele. În plus, consolidarea clasei de mijloc şi îmbunătăţirea culturii investiţionale ar trebui să contribuie la o dinamică pozitivă.

Reporter: Printre pieţele emergente din Europa în care fondurile Karoll Capital Management investesc se numără România. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele puncte forte sau oportunităţi oferite de companiile de top de la Bursa de Valori Bucureşti?

Georgi Georgiev: Advance Invest este, de fapt, primul fond mutual din Bulgaria care a început să investească în companii din alte ţări. Prima destinaţie transfrontalieră a fost România, ţara vecină. Strategia fondului a fost să beneficieze de aderarea ambelor ţări la Uniunea Europeană. La acea vreme, pieţele României şi Bulgariei păreau destul de asemănătoare în ceea ce priveşte dezvoltarea, dar se completau în privinţa alocărilor sectoriale. Prezenţa companiilor din domeniul energiei şi utilităţilor în România a fost ceea ce ne-a atras cel mai mult. Politicile solide de dividende şi sprijinul puternic al pieţei din partea fondurilor de pensii locale au fost, de asemenea, factori importanţi.

Reporter: Ce investiţii deţin fondurile administrate de Karoll Capital Management la Bursa de Valori Bucureşti (în termeni de companii sau sectoare)? Care au fost motivele alegerii acestor investiţii şi ce perspective credeţi că au?

Georgi Georgiev: Nimic surprinzător - aproape toate titlurile de top (blue chips), care sunt şi cele mai lichide. Deşi suntem investitori pe termen lung, preferăm să ne menţinem expunerea pe aceste companii, ceea ce s-a dovedit destul de profitabil. La început, am avut o preferinţă pentru sectorul energetic. Fondul nostru a fost printre puţinele care au investit în Fondul Proprietatea cu mult înainte de IPO. Acţiunile blue chip din România aparţin unor companii stabile - lideri în sectoarele lor, cu un istoric dovedit în ceea ce priveşte alocarea de dividende. De asemenea, acestea sunt tranzacţionate la multipli de piaţă rezonabili în comparaţie cu emitenţii comparabili internaţionali. Per total, din perspectiva riscului şi a recompensei, ne simţim destul de confortabil cu investiţiile noastre în România.

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai importante vulnerabilităţi ale pieţei de capital din România?

Georgi Georgiev: Mediul politic - întotdeauna provocator în Balcani, povara istorică a regimului comunist de dinaintea anilor "90 şi poziţionarea geografică - apropierea de o zonă turbulentă, cu diverse conflicte, după cum am văzut în ultimii ani. De asemenea, lichiditatea pieţei şi gradul redus de reprezentare a economiei reale în piaţa de capital. Deţinerea foarte mare a fondurilor de pensii ar putea deveni, de asemenea, o problemă la un moment dat, deoarece acestea reduc free-float-ul, pe măsură ce îşi măresc expunerea la risc şi concentrarea.

Reporter: Evaluările acţiunilor celor mai importante companii listate la Bursa de Valori Bucureşti sunt mai mici decât cele ale pieţelor din Europa de Vest şi chiar mai mici decât ale pieţelor comparabile din Europa de Est (vezi Notă 1). Care credeţi că sunt motivele pentru această discrepanţă de evaluare?

Georgi Georgiev: Pieţele din România şi Bulgaria au fost aproape întotdeauna tranzacţionate cu discount faţă de celelalte pieţe din Europa Centrală şi de Est. Comparativ cu Europa de Vest, discountul este mult mai mare. Suntem adesea trecuţi cu vederea de investitorii internaţionali. Lipsa încrederii în aplicarea legislaţiei locale, calitatea guvernanţei corporative şi lichiditatea pieţelor sunt printre principalele motive. Mai avem multe lucruri de îmbunătăţit pentru a corespunde aşteptărilor investitorilor globali.

Reporter: Conform Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE), Bursa de Valori Bucureşti este a doua cea mai mare din Europa de Est, clasându-se deasupra burselor din Ungaria şi Cehia. Cu toate acestea, valoarea tranzacţiilor este semnificativ mai mică (vezi Nota 2). Care credeţi că sunt motivele pentru această situaţie?

Georgi Georgiev: Toate cele trei pieţe au câteva companii care dau volumul de tranzacţionare. În ciuda numărului mai mic de acţiuni tranzacţionate în Cehia şi Ungaria, prezenţa investitorilor internaţionali activi şi baza mare de investitori individuali determină tranzacţii semnificativ mai mari, în comparaţie cu România. Cei mai importanţi investitori din România - fondurile de pensii locale - sunt, în mare parte, concentraţi pe strategii de tip buy-and-hold şi, evident, nu sunt zilnic activi în piaţă.

Reporter: După listarea Hidroelectrica, probabilitatea ca piaţa de capital din România să fie promovată în categoria pieţelor emergente de către MSCI a crescut. Cât de aproape credeţi că este piaţa românească de a atinge acest statut?

Georgi Georgiev: Pe fondul acestei evoluţii, România se apropie de statutul de piaţă emergentă şi ar trebui să înceapă să atragă tot mai mult interes din partea investitorilor internaţionali. Noi, la Karoll Capital, credem că acest lucru va reprezenta un impuls pentru piaţă şi suntem pregătiţi să beneficiem de pe urma sa prin fondurile noastre regionale de investiţii Advance.

Reporter: Climatul geopolitic actual este caracterizat de mai multe provocări: creşterea mişcărilor extremiste în Europa, unde economiile sunt relativ stagnante; tarifele impuse de administraţia Trump şi represaliile ţărilor afectate, ceea ce se poate transforma într-un război comercial; un conflict armat la graniţa Europei şi altele. Cum vedeţi perspectivele macroeconomice ale Europei Centrale şi de Est în acest context geopolitic?

Georgi Georgiev: Mediul actual este provocator. Istoric, tulburările sociale au dus la schimbări în ceea ce priveşte conducerile politice. După o perioadă de globalizare şi deschidere a economiei mondiale, acum observăm o schimbare spre deglobalizare. Europa nu este bine poziţionată pentru acest lucru, fiind în urmă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială şi tehnologia, în comparaţie cu Statele Unite şi China, având în acelaşi timp resurse limitate. Conflictele cu partenerul său energetic de lungă durată au lovit puternic industria europeană. Piesele se mişcă rapid şi aici intervine şansa Europei Centrale şi de Est în acest puzzle: regiunea ar putea avea o importanţă mai mare pentru Europa şi ar putea beneficia de această tranziţie. Geopolitic, va fi foarte greu în următorii câţiva ani, dar credem că bunul simţ va prevala şi regiunea va ieşi mai puternică. Datorită proximităţii sale, a bazei industriale şi a independenţei energetice, regiunea Europei Centrale şi de Est este cel mai bine poziţionată pentru a beneficia de iniţiativele de reconstrucţie după războiul din Ucraina. Într-un context macroeconomic favorabil, cu fonduri semnificative din partea Uniunii Europene care susţin creşterea economică şi consumul intern solid, regiunea este bine poziţionată pentru a oferi randamente semnificative investitorilor.

Reporter: Vă mulţumesc!