OCTOMBRIE FINANCIAR Inflaţia - aproape de 16%, dobânda cheie creşte din nou, Dîncu pleacă de la Apărare

Problemele din energie au continuat să îşi pună amprenta asupra economiei româneşti şi în a doua lună de toamnă, în ciuda ordonanţei de urgenţă aprobată de guvernul Ciucă în urmă cu două luni, prin care se stabilea că măsurile de plafonare şi compensare a preţurilor din energie vor fi aplicate până la finalul lunii august a anului viitor. Criza economică, războiul din Ucraina şi preţurile din energie au continuat să adâncească inflaţia cu care se confruntă economia europeană şi economia naţională, fapt pentru care, pe plan intern, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în 5 octombrie, majorarea dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte procentuale, de la 5,5% la 6,25% pe an, ceea ce a avut impact şi asupra indicilor Robor şi IRCC. Decizia BNR a anticipat-o pe aceea a Băncii Centrale Europene, care în 27 octombrie a decis şi ea creşterea ratei dobânzii cu 0,75 puncte procentuale.

Noua rată a dobânzii de referinţă stabilită de BNR are menirea de a încetini creşterea inflaţiei, care, la finalul lunii septembrie ajunsese la 15,9% faţă de septembrie 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică în 12 octombrie.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, o gură de oxigen pentru coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a reprezentat-o luna trecută decizia Comisiei Europene privind livrarea către Ministerul Finanţelor a primei tranşe de finanţare, în valoare de 2,6 miliarde euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sumă care va merge strict în investiţii şi reforme. PNRR a fost şi în luna octombrie principala temă de dezbatere politică pe plan intern, discuţiile fiind axate pe domeniile pe care ar trebui ca planul să fie renegociat cu Comisia Europeană. În acest context, la finalul lunii trecute, premierul Nicolae Ciucă a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde s-a întânit atât cu Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, cât şi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, discutând cu aceasta din urmă despre înlocuirea jalonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile publice cu un alt indicator de disciplină financiară.

Un alt subiect important aflat pe agenda politică a lunii octombrie a fost aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, după ce în 18 octombrie Parlamentul European a adoptat, pentru a patra oară în ultimii 11 ani, o rezoluţie prin care solicită Consiliului UE să aprobe intrarea României şi Bulgariei în spaţiul respectiv, deoarece îndeplinesc toate criteriile tehnice prevăzute de aquis-ul comunitar. Cu toate acestea, cu şase zile înainte de votul din Legislativul UE, premierul olandez Mark Rutte afirma, la finalul vizitei oficiale efectuate în ţara noastră în 12 octombrie că autorităţile de la Bucureşti mai au probleme privind combaterea corupţiei şi implementarea recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iar câteva zile mai târziu, în 20 octombrie, Parlamentul Ţărilor de Jos adopta la limită o rezoluţie prin care solicită guvernului olandez să nu fie de acord cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până când nu va fi sigur că statele respective îndeplinesc toate criteriile cerute. Unul dintre aceste criterii este prevăzut în MCV şi se referă la modificarea legilor justiţiei, modificare ce a trecut în 17 octombrie de Senatul României, în calitate de for decizional, dar pachetul legislativ nu a fost încă promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, deoarece o parte din actele normative a fost contestată la Curtea Constituţională de parlamentarii USR, iar o altă parte a fost contestată de către Avocatul Poporului.

În ceea ce priveşte ameninţările lansate de Federaţia Rusă la adresa statelor care sprijină Ucraina, menţionăm că, în 12 octombrie, ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a anunţat că Franţa va trimite în România, la baza militară de la Cincu, 20 de blindate de luptă şi 12 tancuri Leclerc, trimiterea blindatelor având loc chiar în cursul lunii trecute. Legat de apărare, mai menţionăm demisia lui Vasile Dîncu din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, pe considerente de imposibilitate de conlucrare cu comandantul suprem, nimeni altul decât preşedintele Klaus Iohannis.

• Preţ plafonat la lemnele de foc

În domeniul energiei, prima zi a lunii trecute a debutat cu inaugurarea exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria, eveniment care a avut loc la Sofia şi la care a participat şi premierul Nicolae Ciucă. Şeful Guvernului a arătat că operaţionalizarea Interconectorului constituie un model de succes al cooperării regionale şi o sursă strategică de facilitare a tranzitului de gaze spre Centrul, Estul Europei şi Balcanii de Vest, care va permite conectarea la noi surse de gaze naturale. Nicolae Ciucă a mai spus că punerea în funcţiune a Coridorului Grecia-Bulgaria va duce la o creşterea competitivităţii pieţei regionale de gaze naturale. Nicolae Ciucă a mai spus că investiţiile în exploatarea gazelor naturale şi în infrastructura de transport aferentă sunt investiţii pe termen lung, deoarece economia are nevoie de gaze naturale pentru a sprijini tranziţia către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon care se doreşte a fi obţinută până în 2050.

În 5 octombrie, Cabinetul Ciucă, în contextul crizei provocate de creşterile preţurilor din energie, şi-a amintit de faptul că foarte mulţi cetăţeni nu se încălzesc în timpul iernii cu ajutorul gazelor naturale şi nici al surselor de încălzire bazate pe electricitate, ci cu sobele sau centralele cu lemne de foc, şi a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a plafonat preţul acestora la 400 lei metrul cub, deoarece în unele zone ale ţării preţul unui metru cub atinsese chiar 700 lei. Prin acelaşi act normativ sunt plafonate la 1.500 de lei/tonă preţul brichetelor din lemn şi la 2.000 de lei/tonă preţul peleţilor. Prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică consumatorilor finali, respectiv persoanelor fizice, precum şi unităţilor de învăţământ publice şi private, furnizorilor de servicii sociale, unităţilor de interes local, unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi unităţilor din subordinea acestora, unităţilor de cult. Măsurile stabilite prin noul act normativ se aplică până la 31 martie 2023.

Tot în domeniul energiei, în 10 octombrie Ministerul Energiei şi Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. au semnat contractele de finanţare pentru nouă proiecte de investiţii, pentru care sunt alocate din Fondul de Modernizare 424,4 milioane euro. Cele nouă proiecte ce vor fi realizate de Transelectrica vizează realizarea mai multor linii electrice aeriene de 400 kilovolţi în dublu şi simplu circuit, retehnologizarea unor staţii şi substaţii de transformare, precum şi digitalizarea reţelei de transport a energiei electrice din ţara noastră.

La finalizarea proiectelor, capacitatea de transport va creşte cu 1700 MW şi vom avea, pe lângă obiectivele modernizate, şi 480 kilometri de noi linii electrice aeriene.

Pentru a proteja industria metalurgică şi marile companii industriale, Guvernul a aprobat în 12 octombrie instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei. Ajutorul de stat se va implementa în perioada 2022-2030 pentru întreprinderile din sectoarele energointensive şi constă în acordarea unei compensaţii parţiale companiilor mari consumatoare de energie confruntate cu creşterea preţurilor energiei electrice care rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Suma alocată pentru acest ajutor de stat se ridică la 1,5 miliarde euro.

În domeniul energiei nucleare, Guvernul a decis luna trecută vânzarea concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranţă şi consum, constituite în perioada 2009-2011, aflate în proprietatea privată a statului şi în custodia Companiei Naţionale a Uraniului SA, în insolvenţă, către Societatea Naţională Nuclearelectrica SA. Aceste stocuri ar urma să fie procesate în vederea obţinerii materiei prime necesare producerii combustibilului nuclear utilizat pentru funcţionarea Centralei Nuclearelectrica de la Cernavodă.

O decizie controversată a coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR a fost luată la jumătatea lunii octombrie, când, în 19 octombrie, membrii Cabinetului Ciucă au aprobat ordonanţa de urgenţă prin care mandatele a patru membri din Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei au fost prelungite cu încă şase luni. Printre cei patru membri ai căror mandate au fost prelungite, se numără Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE şi vicepreşedintele Nagy-Bege Zoltan, care au fost criticaţi de majoritatea clasei politice în contextul creşterii exponenţiale a preţurilor din energie şi a haosului creat de implementarea de către furnizorii din energie a plafonării şi compensării decise de Guvern.

Tot în domeniul fierbinte al energiei, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, cu prilejul vizitei oficiale efectuate la Bruxelles în perioada 26-27 octombrie despre necesitatea trecerii în rezerva tehnică a statului a două grupuri energetice cu o capacitate de 300 MW fiecare, de la Complexul Energetic Oltenia, grupuri care, potrivit PNRR, ar trebuie închise definitiv. Grupurile respective ar urma să fie folosite numai în cazul în care ţara noastră are nevoie de asigurarea securităţii energetice şi de echilibrare energetică, pe baza unor proceduri stricte.

• Inflaţia de 15,9% măreşte dobânda de referinţă

În 12 octombrie, Institutul Naţional de Statistică anunţa că inflaţia la finalul lunii septembrie atinsese 15,9% şi că este în continuă creştere. Conform INS, comparativ cu anul trecut, indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 19,12% la mărfuri alimentare şi cu 16,61% la cele nealimentare. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la gaze, care s-au majorat cu peste 70%. Preţurile la produse de morărit şi panificaţie sunt cu 25,3% mai mari decât în urmă cu un an, făina e cu aproape 35% mai scumpă, iar preţul pâinii a crescut cu 26,58%.

În aceste condiţii, cu o săptămână înainte de anunţul INS, Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis majorarea, începând cu 6 octombrie 2022, a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

BNR anunţa, în 14 octombrie, că, pe primele opt luni ale anului 2022, deficitul de cont curent este de 16,9 miliarde euro, cu 6,2 miliarde euro mai mult decât aceeaşi perioadă a anului trecut. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,47 miliarde euro, faţă de 4,42 miliarde euro în primele opt luni din 2021. BNR mai preciza că, în perioada ianuarie - august 2022, datoria externă totală a crescut cu 5,13 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 96,37 miliarde euro la 31 august 2022 (68% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2022 nivelul de 45,34 miliarde euro (32% din totalul datoriei externe), în creştere cu 16,1% faţă de 31 decembrie 2021.

Banca centrală a menţionat, în cursul lunii trecute, că soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut, în luna septembrie 2022, cu 1,6% faţă de august 2022, şi că acest credit neguvernamental a înregistrat o creştere de 16%, comparativ cu 2021.

Creditul guvernamental a înregistrat o creştere în luna septembrie 2022 de 1,3% la sută, faţă de luna august 2022, iar în raport cu septembrie 2021, acesta s-a majorat cu 1,5%.

Această situaţie nu a împiedicat Ministerul Finanţelor să anunţe, în ultima zi a lunii octombrie, că, începând cu 1 noiembrie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1 şi 2 ani şi dobânzi anuale de 8,70%, respectiv 9,15%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în forma dematerializată şi pot fi cumpărate în perioada 1-24 noiembrie doar de persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, ar urma să fie utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Aceasta în condiţiile în care execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 - dată publicităţii în 25 octombrie de Ministerul Finanţelor - s-a încheiat cu un deficit de 41,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă 3,04% din PIB.

• Schengen, obiectiv de ţară pentru politicienii români

În tot acest context economic şi energetic descris mai sus, agenda publică a politicienilor români a fost cu totul alta. Noul obiectiv de ţară a devenit, pentru coaliţia PSD-PNL-UDMR, primirea ţării noastre în spaţiul Schengen. De aceea, europarlamenterii celor trei forţe politice aflate la guvernare împreună şi cu cei ai USR, REPER şi AUR şi-au unit glasurile şi au determinat adoptarea de către Parlamentul European cu o majoritate covârşitoare a unei rezoluţii prin care se solicită Consiliului UE luarea, la şedinţa din 8 decembrie, a unei decizii pozitive privind primirea României şi Bulgariei în Schengen.

Se pare, însă, că planurile de acasă şi de la Bruxelles nu au fost pe placul autorităţilor singurului stat care se opune primirii noastre în Schengen, şi anume Ţările de Jos. În 12 octombrie, cu prilejul vizitei oficiale în România, premierul olandez Mark Rutte spunea că "Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă. De aceea am menţionat MCV-ul. (...) Trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi şi trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuţi foarte mulţi paşi, ceea ce trebuie stabilit acum în cadrul MCV, despre corupţie, despre crima organizată, că asta este MCV-ul, se lucrează la asta pentru a evalua şi, după aceea, trebuie să şi apreciem împreună".

Declaraţia premierului olandez i-a schimbat discursul preşedintelui Klaus Iohannis, care a spus: "Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenţionez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul naţional nu este de a avea un vot până în data X, ci obiectivul naţional este de a intra România în spaţiul Schengen".

Preşedintele şi-a menţinut declaraţia şi în 20 octombrie, când a avut loc reuniunea de toamnă a Consiliului European, la două zile după ce Parlamentul Ţărilor de Jos adoptase rezoluţia prin care cerea Cabinetului Rutte să aprobe aderarea României la spaţiul Schengen numai după verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor, inclusiv a recomandărilor din MCV.

"Aderarea nu s-a realizat, fiindcă, până la urmă, există şi un vot politic în JAI, care nu a avut loc până în momentul de faţă. Acum este o fereastră de oportunitate, adică avem o şansă. Însă nu avem o garanţie. (...) MCV ţine foarte mult de felul cum vor fi evaluate noile legi ale justiţiei şi aici cred că putem să fim optimişti. Sunt legi bune care au ieşit acum din Parlament. Sigur, mai sunt câteva proceduri până când vor fi promulgate, dar sper să nu dureze foarte mult. În paralel însă deja pot începe primele evaluări pe aceste legi şi, dacă, sigur, evaluările vor fi pozitive, aşa cum mă aştept eu, de exemplu, atunci putem în mod real să ne aşteptăm la ridicarea MCV şi intrarea în mecanismul general de stat de drept care a fost instituit pentru toate statele membre", a afirmat Klaus Iohannis înaintea Consiliului European.

Menţionăm că pachetul de modificare a legilor justiţiei solicitat prin MCV a trecut de votul Senatului, în calitate de for decizional, cu doar o zi înainte de adoptarea rezoluţiei privind spaţiul Schengen de către Parlamentul de la Haga, dar a fost contestat la Curtea Constituţională de USR şi de Avocatul Poporului.

• Miniştri noi la Educaţie şi Apărare

A doua lună de toamnă ne-a adus miniştri noi la Educaţie şi Apărare. În 3 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care consilierul prezidenţial Ligia Deca, unul dintre autorii documentului programatic "România Educată", a fost numit ministru al Educaţiei, funcţie rămasă vacantă în urma demisiei liberalului Sorin Cîmpeanu, din cauza unui scandal de plagiat în care acesta a fost implicat în cursul lunii septembrie.

În ceea ce priveşte Ministerul Apărării, acesta a rămas fără ministru chiar de Ziua Armatei, când social-democratul Vasile Dîncu a decis să demisioneze din cauza "imposibilităţii colaborării cu Preşedintele României, comandantul suprem al Armatei". De fapt, demisia lui Dîncu a survenit după mai multe gafe comise de fostul ministru al Apărării în legătură cu situaţia din Ucraina, cea mai recentă fiind făcută în primele zile ale lunii trecute, când a afirmat că NATO şi UE trebuie să negocieze pacea cu Rusia, pentru că actuala clasă politică din Ucraina nu pare dispusă să renunţe la vreo parte din teritoriul naţional.

Interimatul funcţiei a fost preluat de premierul Nicolae Ciucă, care a asigurat conducerea Ministerului Apărării Naţionale până în 31 octombrie, când preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcţie a noului ministru, social-democratul Angel Tîlvăr.

În dublă calitate de premier şi ministru interimar al Apărării, Nicolae Ciucă a participat la şedinţa din 25 octombrie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care a decis actualizarea programului "Armata 2040", pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat.