OFERTELE DEPUSE PENTRU CORVETE, SECRET DE SERVICIU Apărarea, netransparentă în achiziţiile publice

Curtea de Apel Bucureşti are pe rol, astăzi, un nou termen privind recursul înaintat de compania olandeză Damen împotriva sentinţei prin care Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia privind atribuirea contractului privind construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române de către asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa.

Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) ar trebui să prezinte la acest termen documentele cu caracter confidenţial şi înscrisurile clasificate aflate în dosarul iniţial de la Tribunalul Bucureşti. Toate aceste documente clasificate drept secret de serviciu fac parte din procedura de achiziţie publică, iar MApN a refuzat să le pună la dispoziţia părţilor interesate, chiar şi după ce atribuirea contractului către concernul francez Naval Group a fost contestată în instanţă, împiedicând astfel dersfăşurarea unui proces corect din punct de vedere al trans-parenţei informaţiilor şi al realizării apărărilor în respectiva speţă.

În condiţiile legii, în cazul în care o ofertă este contestată - aşa cum este cazul atribuirii contractului privind construirea celor patru corvete - dosarul complet de ofertă trebuie să fie pus la dispoziţia instanţei şi să păstreze pentru aceste informaţii confidenţialitatea sau secretul care poate fi justificat de autoritatea contractantă. Totodată, dosarul de ofertă trebuie să fie disponibil pentru examinare şi de către contestatar. Cu toate acestea, conform unor surse din interiorul MApN, celor de la Damen li s-a refuzat accesul la documentele respective, chiar şi de către judecătorul Tribunalului Bucureşti, la solicitarea reprezentanţilor ministerului şi a celor de la Romtehnica.

Chiar dacă reclamanta a solicitat MApN să justifice de ce a fost necesară clasificarea ca secret de serviciu (practic echivalentul informaţiilor "confidenţiale" din întreprinderile private) - care goleşte de substanţă dreptul la un proces echitabil - ministerul de resort nu a oferit o motivare în prima instanţă cu privire la procedura res-pectivă, ba mai mult a dublat-o cu cereri formale de acces la documentele care urmează să fie emise de instituţie. Reprezentanţii ministerului de resort au răspuns solicitării formulate de reclamantă abia după ce Tribunalul Bucureşti a respins, în calitate de primă instanţă, contestaţia formulată împotriva atribuirii de MApN a contractului de construire a corvetelor către asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa. Răspunsul însă a fost un refuz categoric în privinţa prezentării către contestatar a ofertei făcută de cei de la Naval Group. Motivul celor de la Apărare a fost că documentele respective privind achiziţia corvetelor pot fi utilizate doar de angajaţii MApN şi constituie secret de serviciu, fără să precizeze de ce actele respective constituie un astfel de secret şi în baza căror motive de fapt şi de drept au instituit clasificarea.

Practic, în aceste condiţii, reclamanta nu îşi poate formula corespunzător contestaţia, deoarece este lipsită de către cei din MApN şi Romtehnica de elementele fundamentale menite să îi susţină argumentaţia faptică şi juridică în faţa instanţei de recurs, ceea ce înseamnă o inechitate din punct de vedere procesual.

• Andrei Ignat, o piesă importantă în dosarul achiziţiilor

Un alt aspect pe care trebuie să îl analizeze cei trei judecători din completul Curţii de Apel Bucureşti, care are pe rol respectiva cauză, este exis-tenţa anchetei penale cu privire la procedura de achiziţie privind corvetele. Faptul că fostul secretar de stat al Apărării, Andrei Ignat, a formulat, din funcţia respectivă, o plângere către Parchet, legată de anumite aspecte penale privind procedura de achiziţie publică a corvetelor, ar trebui să constituie un mare semn de întrebare pentru cei trei judecători ai Curţii de Apel Bucureşti. Mai ales că, ulterior formulării aceste plângeri care a ajuns pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Andrei Ignat a fost demis din funcţia de secretar de stat. Mai mult, conform unor surse din MApN, deşi a trecut mai bine de un an de la sesizarea DNA, niciun procuror anticorupţie nu a binevoit până acum să îl audieze pe cel care a întocmit plângerea penală, fostul secretar de stat Andrei Ignat, pentru a lămuri aspectele sesizate de către acesta.

Prin prisma acestor informaţii, dosarul de la DNA apare ca fiind unul foarte important pentru procedura de achiziţie privind corvetele, deoarece constatarea intervenirii unor fapte penale ar duce la anularea licitaţiei, din cauza inechităţii de tratament a competitorilor. O eventuală constatare a săvârşirii unor fapte penale şi o începere a urmăririi penale, atât in rem, cât şi in personam, ar ţine în loc întreg procesul civil, inclusiv judecarea contes-taţiei cu privire la atribuirea contractului către asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti ar trebui să analizeze şi modul în care firmele Naval Group şi Fincantieri s-au comportat în cadrul achiziţiei publice respective, mai ales că, la începutul anului trecut, cu şase luni înainte de atribuirea contractului, conducerile celor două companii au demarat procedura realizării unui joint-venture, care a fost anunţat oficial în luna iunie, înainte de atribuirea făcută de MApN. Menţionăm că joint-venture-ul a fost numit Naviris, la sfârşitul lunii octombrie 2019.

Referitor la aceste aspect, ofertare neloială din partea Naval Group şi Fincantieri faţă de ceilalţi competitori, Ministerul Apărării susţine că nu a avut cunoştinţă de astfel de chestiuni, dar că realizarea acelui joint-venture nu este o problemă care ar trebui inves-tigată cu privire la pervertirea procedurii de achiziţie.

Poziţia MApN pare cel puţin bizară ţinând cont că firmele respective au depus oferte separate privind achiziţia corvetelor, şi nu ca joint-venture, în care cea mai mică ofertă a fost a companiei franceze Naval Group, iar cea mai mare - cu şanse slabe de reuşită ţinând cont că, în caz de respectare a cerinţelor tehnice, atribuirea era făcută pe baza preţului cel mai mic - a fost a firmei italiene Fincantieri.

Amintim că Ministerul Apărării a anunţat la începutul lunii iulie 2019 că asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa a fost desemnată câştigătoare în procedura de achiziţie a patru corvete multifuncţionale şi de modernizare a celor două fregate de tip 22 ale Forţelor Navale Române - Regele Ferdinand şi Regina Maria, două nave achiziţionate în urmă cu 15 ani din Marea Britanie, dar care sunt aproape complet descoperite pe partea de armament şi sisteme moderne.

Preţul oferit de asocierea câştigătoa-re, 1,2 miliarde de euro (inclusiv TVA), include construirea în ţară a tuturor celor patru corvete şi modernizarea cu aceleaşi sisteme a celor două fregate, precum şi dotarea iniţială cu armament (tunuri, rachete şi torpile).

Procedura de achiziţie a avut ca factor de departajare preţul cel mai scăzut, atâta timp cât cerinţele tehnice solicitate au fost îndeplinite de ofertanţi.

Menţionăm că stabilirea ofertei câştigătoare către asocierea condusă de compania din Hexagon, Naval Group, a avut loc imediat după întâlnirea pe care fostul ministru de resort, Gabriel Leş, a avut-o la sfârşitul lunii iunie cu Florence Parly, ministrul apărării din Franţa şi după ce concernul francez şi firma Fincantieri au anunţat oficial crearea unui joint-venture.