Oficial polonez: Europa, incapabilă să asigure securitatea unei zone-tampon între Rusia şi Ucraina

Uniunea Europeană este, în acest moment, incapabilă să asigure forţele de menţinere a păcii în eventualitatea creării unei zone tampon între Ucraina şi Rusia după încetarea ostilităţilor, plan ce a fost avansat în ultimele zile de oficiali din cadrul Administraţiei Trump, a declarat generalul în rezervă Dariusz Lukowski, şeful Biroului de Securitate Naţională a Poloniei, într-un interviu acordat postului Radio Zet.

Dariusz Lukowski a precizat: "Cel mai tangibil exemplu despre cum ar putea fi rezolvată problema conflictului din Ucraina este linia de demarcaţie din Peninsula Coreeană. O fâşie de aproximativ 25 kilometri lăţime, o zonă intens minată şi atent supravegheată. Dacă vorbim de contingentul de forţe care va asigura menţinerea păcii în Ucraina, trebuie să ţinem cont de geografie: linia frontului are astăzi o lungime de peste 1.000 kilometri. Reiese că vom avea o linie de demarcaţie foarte mare, ceea ce înseamnă un angajament substanţial în privinţa forţelor armate trimise acolo. La acest aspect, trebuie să ţinem cont de faptul că orice forţe trimise în zonă se vor oglindi ca număr în forţele dislocate de cealaltă parte a liniei de demarcaţie de către Federaţia Rusă. Practic vorbim despre un contingent de 100.000 de soldaţi, iar o astfel de forţă nu poate fi desfăşurată acum de Europa, care nu are trupe pregătite pentru o astfel de misiune, mai ales că nu vorbim de o misiune pentru o lună sau un an, ci despre o operaţiune pe termen lung, care va dura cel puţin un deceniu sau poate mai mult, ceea ce reprezintă un efort uriaş pentru statele europene, care va avea un impact direct asupra întregii planificări din NATO, deoarece forţele respective au fost incluse ca elemente în alte planuri ale alianţei militare. Dacă le trimitem în zona tampon care va fi creată între Ucraina şi Federaţia Rusă, se va schimba complet arhitectura şi disponibilitatea forţelor alianţei de a răspunde ameninţărilor într-un mod convenţional".

De aceea, oficialul din Polonia susţine că ţara sa nu va trimite astfel de trupe în Ucraina, ci va contribui la "securizarea spaţiului aerian" al statului vecin, prin intermediul unor misiuni de patrulare aeriană din bazele sale interne.

• Stocurile de armament şi echipamente militare, componente esenţiale pentru apărarea europeană

Europa nu doar că nu are suficienţi soldaţi pregătiţi pentru o astfel de misiune, dar se confruntă şi cu deficienţe majore în producţia de echipamente militare esenţiale. Referitor la acest aspect, general-colonelul Gabor Borondi, şeful Statului Major al Apărării din Ungaria, a declarat pentru cotidianul Magyar Nemzet că una dintre condiţiile de bază pentru o armată puternică este industria de apărare.

Gabor Borondi a spus pentru sursa citată: "Oricine nu poate controla şi monitoriza lanţul de aprovizionare este cu adevărat un uriaş cu un singur picior. Puteţi cumpăra o mie de tancuri sau zece mii de cartuşe de artilerie dintr-o altă ţară, puteţi obţine echipamente de ultimă generaţie din străinătate, dar nu au nicio valoare dacă lanţul de aprovizionare este la un moment dat întrerupt"

Dariusz Lukowski a recunoscut pentru Radio Zet că Polonia a eşuat în planurile sale de a produce independent muniţie, o problemă care afectează întreaga Uniune Europeană, fapt ce demonstrează că, fără resurse proprii, blocul comunitar rămâne dependent de furnizorii externi, ceea ce poate limita capacitatea sa de a susţine o misiune de lungă durată.

"În multe domenii nu avem independenţă. Aceasta este o situaţie clasică pe care o observăm în Ucraina şi o lecţie care trebuie învăţată. Dacă nu vom avea propriile noastre capacităţi de producţie şi stocurile de armament necesare, atunci alţii vor decide asupra ritmului şi modului de a duce războiul. Muniţia este un element critic în asigurarea războiului", a afirmat generalul Lukowski pentru sursa citată.

El a mai spus că Rusia poate ataca în orice moment statele europene şi că Polonia, pentru a descuraja un astfel de atac, mai are nevoie de încă trei ani pentru a-şi definitiva programul de înzestrare şi înarmare. Spre deosebire de oficialul din Polonia, şeful Statului Major al Apărării din Ungaria a precizat că armata maghiară va reprezenta un pilon puternic al UE abia peste cinci ani.

• Ce se întâmplă la Bucureşti?

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor a aprobat şi transmis ieri plenului pentru vot două proiecte de lege esenţiale pentru adaptarea arhitecturii legislative la ameninţările determinate de volatilitatea mediului de securitate din proximitatea graniţelor României. Potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei de către Mihai Weber, preşedintele comisiei citate, noul cadru normativ va asigura Ministerului Apărării Naţionale capacitatea instituţională de a reacţiona prompt şi adecvat în faţa riscurilor dinamice semnificative pentru a apăra teritoriul naţional şi a asigura protecţia cetăţenilor, funcţionând totodată ca o parte vitală a Flancului Estic aliat printr-o contribuţie consistentă la apărarea colectivă a NATO.

Prin legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul naţional sunt reglementate condiţiile şi procedurile prin care forţele armate române pot interveni în situaţii aflate la limita dintre crearea condiţiilor care pot impune declararea unei stări excepţionale şi necesitatea de a lua măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. Potrivit textului actului normativ, iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare se aprobă de către preşedintele României la propunerea CSAT, după care informează Parlamentul în termen de 5 zile cu privire la decizia luată.

Totodată, este reglementat transferul de autoritate pentru scurt timp în situaţii delimitate, atât către partea română, cât şi către un comandant aliat sau de coaliţie.

"Aceasta este o practică uzuală în cadrul NATO, pe care România o are legiferată pentru misiuni în afara teritoriului încă din 2011, dar a cărei limitare geografică necesită îndepărtarea în sensul extinderii pe teritoriul naţional în contextul repetatelor incidente în proximitatea sau cu intersectarea spaţiului aerian naţional. Acest transfer este reglementat de mecanisme clare de limitare a duratei şi a gradului de autoritate operaţională, fără a influenţa structura şi controlul asupra sistemului naţional de apărare şi fără a implica vreo formă de cedare a suveranităţii. Această procedură vizează strict optimizarea intervenţiilor în situaţii specifice pentru contracararea unor ameninţări cu scopul securizării integrităţii teritoriale a României şi implicit, a spaţiului aliat", se precizează în comunicatul de presă semnat de Mihai Weber, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor.

Al doilea act normativ aprobat ieri este legea pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, ce reglementează consolidarea capacităţii naţionale de control şi apărare a spaţiului aerian, abordând într-o manieră integrată măsurile de prevenire şi contracarare a utilizării neautorizate prin crearea unui cadru de cooperare şi coordonare la nivel interinstituţional şi aliat. Legea prevede regulile de angajare, gradualitatea şi proporţionalitatea modului de acţiune, adaptate în funcţie de nivelul ameninţării, având în vedere ca măsurile să nu genereze alte riscuri, prioritatea fiind protejarea vieţii persoanelor. De asemenea, au fost reglementate competenţe pentru fiecare măsură care poate fi dispusă, astfel încât procesul de luare a deciziei să fie flexibil şi adaptat la timpul de reacţie la riscurile şi ameninţările specifice în spaţiul aerian, uneori de ordinul minutelor.