Oficiali ai băncilor centrale est-europene, vizaţi de anchete penale

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, a fost interogat săptămâna trecută de procurori, adăugându-şi numele pe o listă în creştere cu responsabili ai băncilor centrale din Europa de Est care sunt implicaţi în anchete penale, transmite Bloomberg.

De la Marea Neagră şi până în statele baltice, autorităţile au pus sub acuzare oficiali ai băncilor centrale sau i-au chemat la audieri pentru a da detalii în privinţa unor anchete ce au afectat pieţele şi au modificat peisajul politic într-o regiune care încearcă să recupereze decalajul faţă de Occident. În plus, au atras atenţia asupra industriilor financiare afectate de scandal şi au creat noi obstacole pentru ţările care se pregătesc să adere la euro.

Niciunul dintre cei acuzaţi nu a fost condamnat, ceea ce ridică semne de întrebare dacă oficialii băncilor centrale chiar au comis ilegalităţi sau pur şi simplu sunt presaţi de factorii politici, care încearcă să îi submineze pe cei desemnaţi de partidele rivale sau să îi determine să servească anumitor interese.

"O parte are legătură cu problemele generalizate care există cu statul de drept în Europa de Est, iar parţial unele dintre problemele din sectorul bancar erau foarte grave", a declarat Daniel Gros, directorul Centre for European Policy Studies, potrivit Agerpres.

În cazul lui Adam Glapinski, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, acesta a fost chemat de procurori să răspundă la întrebări în legătură cu acuzaţiile de corupţie care îi sunt aduse protejatului său, preşedintele Autorităţii poloneze de Supervizare Bancară. Numit în funcţie de actualul partid aflat la putere în Polonia, Glapinski a respins orice implicare în acest scandal şi a denunţat drept manevre politice solicitările de a demisiona venite din partea partidelor de opoziţie.

Polonia nu intenţionează să adere în curând la zona euro însă, în alte state din Europa de Est, anchetele penale în care sunt implicaţi oficiali ai băncilor centrale au dat naştere la conflicte cu Banca Centrală Europeană.

În Letonia, anul trecut a izbucnit un scandal, după ce poliţia l-a acuzat pe guvernatorul Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics, că ar fi acceptat mită de la o bancă pentru a o ajuta să îşi rezolve unele probleme de reglementare. Un consilier de la Curtea Europeană de Justiţie a spus că Letonia a încălcat legislaţia europeană prin împiedicarea lui Ilmars Rimsevics să îşi exercite atribuţiile. La rândul său, Rimsevics a respins acuzaţiile, iar o decizie definitivă a tribunalului ar putea fi emisă în luna aprilie.

Mai la sud, în Slovenia, mai mulţi foşti oficiali ai Băncii Centrale ar putea fi puşi sub acuzare pentru un program din 2013 vizând acordarea de asistenţă financiară pentru băncile deţinute de stat. Investitorii, care au pierdut 600 milioane de euro de pe urma acestui program, au atacat în justiţie programul de salvare a băncilor, iar o plângere a fost formulată împotriva fostului guvernator Bostjan Jazbec şi a altor membri ai Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale a Sloveniei. BCE i-a criticat pe procurori după ce aceştia au sechestrat computere şi documente în urma unei razii efectuate în 2016 la sediul Băncii Centrale a Sloveniei.

În România, ţară care ar putea adera la euro în următorul deceniu, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a demisionat în 2016, după ce a fost arestat de procurorii anticorupţie. Bogdan Olteanu a respins acuzaţiile, iar procesul său este în derulare.

În Bulgaria, foştii viceguvernatori ai Băncii Naţionale Tsvetan Gunev şi Rumen Simeonov au fost acuzaţi, alături de alte 16 persoane, pentru că nu ar fi supervizat în mod adecvat banca Corporate Commercial Bank AD, care a dat faliment. Scandalul a complicat planurile Bulgariei de a adera la euro, în condiţiile în care, anul trecut, BCE şi-a exprimat îngrijorările faţă de guvernanţa din sectorul bancar.

"Acuzaţiile împotriva oficialilor băncilor centrale din mai multe ţări pun sub semnul întrebării integritatea instituţională şi cât de pregătite sunt aceste ţări să adere la zona euro. Actualele state membre ale zonei euro vor fi mai ezitante în a accepta noi membri, dacă au îndoieli cu privire la cât de pregătiţi sunt", a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.