OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR: Secretul bancar, da, dar nu pentru noi

• Interviu cu domnul Adrian Cucu, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)

Reporter: Obiectivul Oficiului (ONPCSB) în 2011 a fost implementarea Planului de acţiune pentru aplicarea Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Ce ne puteţi spune despre stadiul implementării acestei strategii?

Adrian Cucu: Această strategie, aprobată în 2010, este foarte importantă pentru că a pus la masă toate instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor ca fenomen infracţional grav. Prin respectarea competenţelor, toate instituţiile din sis-temul de aplicare a legii din ţara noas-tră, printre care suntem şi noi, au ajuns să colaboreze bine între ele.

Fiind vorba de spălarea banilor, ne place să spunem că avem un rol de integrator al sistemului, dar, evident, că atribuţiile concrete sunt distribuite în sarcina tuturor instituţiilor care sunt implicate. Anul acesta este unul important pentru planul de acţiune pentru că, până la sfârşitul lui 2012, trebuie să devenim cu adevărat integraţi.

Reporter: Aţi trimis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 207 sesizări în care s-au identificat indicii temeinice de spălare de bani. Consideraţi suficient numărul sesizărilor trimise?

Adrian Cucu: Activitatea noas-tră ţine, evident, seama de principiul legalităţii. Orice informaţie de bună calitate pe care o primim, pe care reuşim să o dezvoltăm şi o deţinem la un moment dat, trebuie să plece la Parchet. În acelaşi timp, în mod obiectiv există şi o capacitate fizică a Oficiului. Trebuie să avem grijă ca toate informaţiile despre fapte cu conţinut penal să plece la Parchet, iar noi trebuie să ne orientăm activitatea încât să reuşim să selecţionăm din volumul mare de informaţii pe care-l primim pe cele mai relevante.

200 de sesizări nu sunt multe, nu sunt puţine, sunt cele care au rezultat din activitatea de anul trecut. Dacă, prin excepţie, la un moment dat vor rezulta numai câteva zeci sau câteva sute de sesizări, nu este o problemă, va trebui să le asumăm pe toate, va trebui să ne readaptăm activitatea şi, după caz, până la alte măsuri, să muncim şi mai multe ore pe zi.

În prezent avem 96 de salariaţi.

Reporter: Care sunt modalităţile frecvente de spălare de bani?

Adrian Cucu: Avem probleme cu retragerile semnificative de numerar făcute într-un context lipsit de justificare economică. Ţin să precizez că nu avem nimic cu banii nimănui, dar ne confruntăm cu lipsa de justificare economică a acestor retrageri.

De asemenea, avem în vedere tranzitarea unor sume prin conturile unor societăţi comerciale, ale unor entităţi româneşti, după care banii părăsesc România.

Există operaţiuni în care cetăţeni români sunt implicaţi în transferul unor bani din Occident, către Răsărit. Destinaţiile sunt foarte interesante şi foarte ciudate, uneori.

Atragem atenţia, de asemenea, asupra banilor direcţionaţi prin sisteme de transfer rapid care îi folosesc pe cetăţenii români drept intermediari, poate uneori inocenţi. Sunt cetăţeni care, accesând sau căutând o sursă de afaceri sau venit, pe internet, identifică propuneri de lucru în sisteme de transferuri financiare. Li se cere să-şi deschidă un cont, cont în care urmează să primească nişte sume, dintr-o ţară occidentală, de regulă. Românii retrag banii şi îi depun, în nume propriu, către o altă des-tinaţie ce le este indicată la un moment dat. Din aceste operaţiuni, se câştigă un comision.

Înţeleg situaţia unor cetăţeni care caută insistent un serviciu, însă, prin utilizarea acestor metode de câştig, ei se interpun într-o reţea de transfer ilicit de fonduri şi pot să suporte consecinţele, inclusiv ale legislaţiei penale.

Vreau să atrag atenţia asupra aces-tor operaţiuni pentru că avem de-a face cu persoane cu un grad cel puţin mediu de instruire, atâta timp cât folosesc calculatorul, cât au capacitatea să completeze un contract de muncă, din pacate simulat pe calculator, şi cât timp îşi deschid cont, transferă din cont, ridică numerar etc. Este un sistem care ar trebui evitat de către cei de bună credinţă.

Reporter: Au fost şi 6 sesizări de spălare de bani cu suspiciuni conexe de finanţare a actelor de terorism. Puteţi detalia, vă rugăm?

Adrian Cucu: Nu aş vrea să vorbim în această fază, din punctul de vedere al Oficiului, neapărat de terorism, ci despre posibile operaţiuni de finanţare a terorismului.

Pot să vorbesc strict în limitele competenţelor pe care instituţia noas-tră le are şi noi urmărim să identificăm orice urmă a unor bani care ar putea fi destinaţi finanţării unor operaţiuni de acest gen.

Facem informări în măsura în care, în activitatea noastră, sunt semnalate apariţii ale unor persoane, des-tinaţii, entităţi, care, la rândul lor, au fost semnalate în legătură cu activităţi de terorism, de finanţare de terorism, sau care, prin comportamentul lor, pot să ne determine să credem că e posibil să aibă legătură cu finanţarea de terorism. Este o mare responsabilitate şi o tratăm ca atare.

Oficiul nu face publice informaţii despre lucrările efective, pentru că, pe de o parte, legea ne interzice, pe de altă parte, deontologia profesională ne obligă să avem un astfel de comportament. Este drept că uneori simţi nevoia să atragi atenţia, să arăţi cât de importantă este munca pe care o desfăşori, dar în acelaşi timp, trebuie să ţii cont de lege, în primul rând şi, în acelaşi timp, de respectul pe care îl ai tu faţă de profesia ta.

Concluzia este că nu voi comenta, sub nici o formă, nici un nume.

Reporter: La ce valoare s-au ridicat economiile în urma accesării fondurilor europene (proiectul HEMOLIA)?

Adrian Cucu: Banii Oficiului sunt aproape 200.000 de euro. Circa 10% din bugetul pe anul acesta este completat de banii proveniţi din acest proiect.

Reporter: Care este relaţia Oficiului cu BNR şi băncile comerciale?

Adrian Cucu: Avem o relaţie de colaborare, atât cu băncile, cât şi cu BNR. În plenul Oficiului avem şi un reprezentant permanent al BNR. De asemenea, avem şi un reperezentant al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), iar relaţia cu băncile comerciale este caracterizată cu adevărat de profesionalism.

Aş putea spune că relaţia este mai mult decât bună, avem o relaţie profesională de foarte bună calitate.

Reporter: La sesizarea cui acţionaţi? Există sesizarea din oficiu? Dacă da, care sunt elementele pe care le luaţi în considerare când vă sesizaţi din oficiu ţinând cont de faptul că mişcările băneşti constituie secret bancar?

Adrian Cucu: Există şi sesizarea din oficiu, reglementată de articolul 19 din Legea nr. 656/2002.

Mişcările băneşti constituie secret bancar pentru activităţile desfăşurate în afara acestei clădiri (n.r. a Oficiului ).

Pentru noi, în mod expres, este suspendat secretul bancar sau secretul profesional.

Reporter: Cum colaboraţi cu reprezentanţii CNVM în domeniul spălării banilor?

Adrian Cucu: Avem o relaţie bună. Comisia are câteva persoane foarte bine pregătite, care ne sunt colaboratori de nădejde, inclusiv în diverse acţiuni în care trebuie să reprezentăm ţara la unele evaluări internaţionale.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre spălarea banilor prin piaţa de capital?

Adrian Cucu: Sunt mai multe metode - fie banii cu care se cumpără anumite acţiuni provin din fapte ilicite, iar cumpărarea de acţiuni încearcă să dirijeze aceşti bani într-o cu totul altă destinaţie, către un alt proprietar, fie uneori se încearcă specularea valorii unor acţiuni, fie se încearcă direcţionarea unei societăţi către anumite grupuri de interese...

Reporter: Aveţi cazuri?

Adrian Cucu: Sunt 2-3 cazuri pe an în care am constatat şi astfel de evenimente.

Reporter: Şi s-au finalizat aceste sesizări?

Adrian Cucu: Ştiu despre exis-tenţa unui dosar destul de mare în lucru.

Reporter: Potrivit raportului de activitate, anul trecut, aţi avut reuniuni de lucru cu procurorii din Ministerul Public pentru instruirea analiştilor financiari din cadrul Direcţiei de Analiză şi Prelucrare a informaţiilor şi aţi beneficiat de expertiza unui specialist în domeniul pieţei de capital din cadrul DIICOT. Există analişti în cadrul Oficiului dedicaţi pieţei de capital?

Adrian Cucu: Ar fi bine dacă am avea o anumită specializare sau dacă ne-am putea permite o anumită specializare. Sunt câţiva dintre analişti care au o aplecare mai puternică spre acest domeniu. Şi atunci când este cazul, colaborăm cu CNVM.

Reporter: Conferinţa Statelor Părţi ale Convenţiei Consiliui Europei (mai 2005) privind Spălarea, Descoperirea, Sechestrarea şi Confiscarea Produselor Infracţiunii şi Finanţarea Terorismului a fost semnată de 33 de state şi ratificată de 21. Nici o ţară care a ratificat Convenţia nu s-a oferit voluntar la prima evaluare, în consecinţă a fost aleasă, în ordine alfabetică, Albania. De ce a fost aleasă ţara noastră a doua pentru evaluare când trebuia să se urmeze ordinea alfabetică? Consideraţi că România va trece de această evaluare în iunie 2012?

Adrian Cucu: Oficiul este doar parte în acest proces, nu este coordonată de noi această activitate, însă faptul că am fost aleşi nu ne deranjea-ză cu absolut nimic. La nivelul Consiliului, în cadrul şedinţelor de specialitate, sorţii au decis pentru evaluare România.

Pe de altă parte, evaluarea României, în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (realizată de Comitetul Moneyval al Consiliului Europei), care s-a desfăşurat în decembrie a condus la adoptarea Raportului de progres al României, fără nici o abţinere. A fost un raport pozitiv, remarcându-se evoluţia instituţională, legislativă şi a cazurilor practice în care s-au trimis rechizitorii în instanţă, în care s-au obţinut condamnări.

Reporter: Se vorbeşte în raportul Oficiului despre sancţiuni impuse Republicii Islamice Iran de către România, ca ţară a UE. Având în vedere că cele mai recente sancţiuni UE au fost date în ianuarie 2012, vă rog să ne spuneţi dacă România intenţionează să aplice sancţiuni mai dure împotriva Iranului.

Adrian Cucu: Orice sumă care merge spre Iran sau spre o entitate iraniană, sau vine din Iran, sau dintr-o entitate iraniană, trebuie, după caz, autorizată, sau măcar avizată, notificată.

Reporter: Adică şi 1.000 de dolari?

Adrian Cucu: Nu. De la sume de 10.000 de dolari se notifică, de la 40.000 de dolari în sus se autorizează.

Restricţiile împotriva Iranului sunt destul de severe. Dacă la nivel internaţional se vor lua decizii mai dure privind sancţiunile asupra Iranului, desigur ne vom alinia şi noi acestora.

Reporter: Am văzut că aţi înfiinţat un compartiment de notificare/avizare transferuri în scopul prevenirii proliferării. Are legătură cu Iranul?

Adrian Cucu: Absolut.

Reporter: Şi ce va face acest compartiment?

Adrian Cucu: Acest compartiment analizează fiecare tranzacţie în parte şi, după caz, acceptă, autorizea-ză tranzacţiile financiare.

Printr-o ordonanţă de la sfârşitul anului 2010, am primit această activitate suplimentară - autorizarea tranzacţilor cu Iranul. Şi astfel, la începutul anului 2011, am dat o normă, care s-a publicat în Monitorul Oficial, fiind opozabilă părţilor, şi am organizat activitatea în acest sens.

Reporter: Ponderea cea mai mare privind suspiciunile de spălare de bani o are Cipru, care are o anumită particularitate, fiind un teritoriu offshore (17%). Ce măsuri aţi luat sau aţi propus pentru diminuarea acestui fenomen?

Adrian Cucu: Este un teritoriu cu o legislaţie agreată de foarte multă lume. Într-adevăr, avem un volum semnificativ de schimb de informaţii cu Cipru, iar din punctul nostru de vedere această ţară nu este o problemă.

Reporter: Am întâlnit adesea firme care au sediul o căsuţă poştală din Cipru şi nu pot fi depistate informaţii cu privire la activitate, inclusiv eludarea obligaţiilor fiscale...

Adrian Cucu: Există beneficiarul real al fiecărei asemenea căsuţe poştale. Iar autorităţile din ţările respective, de regulă, pun la dispoziţia altor autorităţi şi informaţii privind beneficiarul real.

Reporter: Uneori.

Adrian Cucu: Frecvent. Aş îndrăzni să spun: tot mai frecvent.

Reporter: Există o cotă procentuală ridicată - 30% - a cetăţenilor români suspectaţi de autorităţile din străinătate ca fiind implicate în acţiuni de spălare de bani, fiind vorba, printre altele, de fraude pe piaţa de capital, skiming, fraudă prin jocuri de noroc online...

Adrian Cucu: Nu vă gândiţi neapărat numai la jocuri mari, există la toate nivelurile. Aici se regăsesc şi vânzările trucate pe net, furtul prin clonarea cardurilor, indisciplina financiară. Aceasta din urmă, din păcate, ne caracterizează.

O parte dintre solicitările de informaţii, care privesc cetăţenii români, primite de la partenerii noştri din străinătate, reprezintă, în opinia noas-tră, doar situaţii în care cetăţenii sunt total indisciplinaţi, din punct de vedere financiar, sau au o cultură financiară precară. Acest lucru atrage atenţia şi îi face pe colegii noştri din alte ţări să-i privească cu suspiciune. În multe din cazuri ne confruntăm, de fapt, cu lipsa totală de educaţie financiară.

De exemplu, trimiterile mici de bani, de două ori în aceeaşi săptămâ-nă, depunerile şi retragerile din bănci la un interval scurt de timp, trecerea frontierei cu bani asupra lor, declararea unei sume la intrarea în ţară şi a altei sume la ieşire etc, toate acestea îi fac suspecţi pe cetăţenii români fără să aibă, uneori de fapt şi de drept, nici un amestec într-o operaţiune financiară ilicită.

Consider că ar fi timpul să ne însuşim ABC-ul educaţiei financiare. Comportamentul financiar trebuie să fie corespunzător anului în care trăim şi, în general, trebuie să înţelegem că viitorul este al banilor virtuali. Nu se aruncă cu banii pe masă nici la bucurie, nici la necaz.

Reporter: Oficiul intenţionează să achiziţioneze o soluţie informatică performantă de analiză financiară. La ce valoare se ridică această investiţie şi de unde veţi lua banii?

Adrian Cucu: Da. Avem câteva surse de finanţare, Acordul cu Elveţia fiind una dintre ele, pentru că Oficiul este preocupat, aşa cum este normal, să găsească surse de finanţare externă. Sistemul va fi achiziţionat de pe piaţa liberă, prin sistemul de achiziţii publice, la cel mai bun preţ posibil. Va fi o licitaţie.

Reporter: Premierul Mihai Razvan Ungureanu a cerut conducerii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să se implice mai eficient în combaterea criminalităţii organizate pentru a majora veniturile bugetare. Ce măsuri veţi lua în acest sens?

Adrian Cucu: Suntem o instituţie a statului român, specializată în combaterea criminalităţii financiare. Este o formă gravă a criminalităţii. Şi atunci, premierul ne-a cerut să ne facem treaba într-un mod cât mai profesionist şi cât mai competent cu putinţă.

Ne vom strădui ca fiecare din activităţile noastre să fie îndeplinite la parametri cei mai buni cu putinţă la momentul respectiv.

Reporter: Vă mulţumesc!