Olaf Scholz cere Rusiei "semne imediate de detensionare"

Cancelarul german Olaf Scholz cere luni Rusiei "semne imediate de dezescaladare", înainte de a se duce la Kiev, iar apoi la Moscova, într-o încercare de a dezamorsa ameninţarea unei invazii ruse în Ucraina, o criză ruso-occidentală de o amploare fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece, informează news.ro.

"Aşteptăm de la Moscova semne imediate de dezescaladare", afirmă într-un mesaj postat pe Twitter Olaf Scholz, care apreciază că "o nouă agresiune militară va avea consecinţe grele pentru Rusia" şi catalogând situaţia drept "în continuare foarte gravă".

Autorităţile ucrainene au cerut în mod oficial ca Rusia să dea explicaţii cu privire la zecile de mii de militari pe care i-a comasat la frontiera Ucrainei, lucru pe care Moscova a refuzat să-l facă până în prezent.

Olaf Scholz urmează, prin aceste vizite la Kiev şi la Kremlin, exemplul de săptămâna trecută al preşedinelui francez Emmanuel Macron, în vederea menţinerii speranţei unei soluţii diplomatice.

Statele Unite subliniază neîncetat, în ceea ce le priveşte, că Rusia poate invada Ucraina "în orice moment", iar mai multe ţări şi-au îndemnat cetăţenii să plece cât mai rapid de pe teritoriul ucrainean.

Germania - acuzată adesea de faptul că este prea complezentă faţă de Moscova şi de interesele economice ruse - a ridicat tonul duminică.

"Ne aflăm în centrul unui risc al unui conflict militar, al unui război în Europa de Est, iar Rusia este care este de vnă", a subliniat preşedintele german Frank-Walter Steinmeier.

Situaţia este de-acum "critică, foarte periculoasă", apreciază o sursă guvernamentală.

ULTIMA ŞANSĂ

Vizita lui Olaf Scholz la Moscova este "probabil ultima şansă" de obţinere a păcii, aprecia duminică seara ambasadorul Ucrainei în Grermania, Andrii Melnik, la postul german Bild TV.

"Avem sentimentul că un război devine tot mai inevitabil", este necesar "să ne pregătim de ceea ce este mai rău", a declarat el.

Rusia, care a anexat Crimeea în 2014 şi îi susţine pe separatiştii proruşi înarmaţi din Donbas, în estul Ucrainei, neagă orice intenţie agresivă faţă de această ţară, însă prezintă o serie de revendicări în vederea unei dezescaladări, mai ales asigurări că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Occidentul respinge aceste revendicări drept "inacceptabile".

Olaf Scholz avertizează că sancţiuni occidentale devastatoare vor fi "mediate", în cazul unei invazii ruse, ameninţări care nu impresionează deloc Rusia.

Unul dintre subiectele pe care Statele Unite le-au pus pe masă, în pofida reticenţelor Germaniei, este viitorul Nord Stream 2, un gazoduct controversat germano-rus, construit cu scopul de a aduce gaze naturale din Rusia în Germania - prin ocolirea Ucrainei.

Berlinul este de asemenea extrem de criticat din cauza refuzului său de a livra armament Ucrainei.

"Le cer în mod oficial partenerilor noştri să tranşeze pentru a afla de ce parte sunt: a Ucrainei care se apără sau a agresorului", declara AFP într-un interviu acordat săptămâna trecută pramul Kievului, fostul campion la box Vitali Kliciko, care a trăit mult timp în Germania şi care rămâne o celebritate.

Tensiunile au atins un apogeu, după ce Rusia a comasat peste 100.000 de militari în apropierea frontierei de est a Ucranei şi în urma unor manevre militare în toate direcţiile în Belarus, în nord la Marea Neagră, în sud.

BIDEN, INVITAT LA KIEV

Într-o convorbire la telefon, duminică seara, preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au convenit să continue "diplomaţia" şi "descurajarea" Moscovei.

Volodimir Zelenski l-a invitat pe Joe Bden în Ucraina.

"Sunt convins că vizita dumneavoastră la Kiev, în zilele următoare (...), ar fi un semnal puternic şi ar contribui la stabilizarea situaţiei", i-a spus el.

Premierul britanic Boris Johnson intenţionează să efectueze o vizită în Europa de Nord, în ţările baltice, săptămâna aceasta, într-o continuare a eforturilor sale diplomatice.

Ucraina a solicitat, la rândul său, o reuniune de urgenţă cu Rusia, pe care o acuză de faptul că a încălcat reglementările OSCE prin faptul că nu împărtăşeşte informaţii despre deplasările masive de militari de la frontiera ucraineană.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a acuzat Moscova de faptul că a ignorat o solicitare a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text OSCE care promoveză măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de state membre ale acestei Organizaţii pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

"Trecem la etapa următoare. Ucraina convoacă o reuniune cu Rusia şitoate statele membre (OSCE) în 48 de ore, pentru a discuta consolidarea şi deplasarea trupelor ruse de-a lungul frontierei noastre şi în Crimeea ocupată", a anunţat el.

Numeroase ţări şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina sau au început să-şi evacueze ambasadele.

Compania olandeză KLM şi-a suspendat zborurile în spaţiul aerian ucrainean.