Petrolul a înregistrat, ieri, a treia zi consecutivă de creşteri pe pieţele europene, cu ţiţeiul WTI oscilând între 41,8 şi 42,78 dolari/baril, în timp ce petrolul Brent a trecut de 45 dolari/baril. Una dintre cauze ar putea fi "intervenţia verbală", odată cu apariţia de vineri a raportului de pe piaţa muncii din SUA, raport cu cifre peste aşteptări, consideră Ole Hansen, head of commodity strategy din cadrul Saxo Bank.
"Problema supraproducţiei nu a dispărut, prin urmare cred că poziţiile speculative, short, pe ţiţei sunt principalul vector de creştere din ultima perioadă. Poziţiile nete long au fost nefavorabile investitorilor, care s-au orientat către cele short, pentru a nu se mai... frige a doua oară", spune Ole Hansen, într-o analiză remisă redacţiei.
Acesta mai consideră că producţia SUA s-a stabilizat, în timp ce Rusia şi statele OPEC continuă să o intensifice, motiv pentru care procesul de reechilibrare a preţului ţiţeiului va mai dura. De aceea, preţul petrolului o să mai rămână în continuare scăzut, anticipează analistul.
Potrivit acestuia, un factor care devine o provocare pentru petrol îl reprezintă modul în care acţionează companiile producătoare de petrol de şist în SUA. Producătorii cu costuri mari din SUA au avut oportunitatea de a face hedging pe producţia ulterioară la un preţ de peste 50$/baril, ceea ce va pune o şi mai mare presiune pe preţ şi pe rezistenţa la scădere.
"În timp ce sunt motive să credem că actuala situaţie ar putea permite crearea unui nivel de suport în jurul valorii de 40$/baril, nu trebuie să uităm că întodeauna trimestrul al treilea este dificil pentru ţiţei - e o combinaţie între cererea scăzută bazată pe sezonalitate şi creşterea stocurilor", punctează Ole Hansen.