Riscăm să ne pierdem participaţia în afacerea "Roşia Montană"

DANIEL BOJIN
Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă / 18 ianuarie 2010

Riscăm să ne pierdem participaţia în afacerea "Roşia Montană"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Ponderea statului în afacerea aurului urmează să depindă de acţionarii majoritari ai "Roşia Montană Gold Corporation"

    O majorare de capital, menită să salveze de la dizolvare compania

    de exploatare a aurului, riscă să dilueze ponderea societăţii de stat "Minvest Deva" în "Roşia Montană Gold Corporation" la o cotă mai mică de 1%

    Nevoia companiei "Roşia Montană Gold Corporation" (RMGC) să se salveze de la dizolvare des-chide riscul să aplatizeze la 0,6 % participarea statului în proiectul de exploatare a zăcămintelor aurifere.

    Compania "Roşia Montană Gold Corporation", care vrea să exploateze zăcământul de aur din judeţul Alba, a fost salvată de la dizolvare, acum o lună, când acţionarii săi au subscris la capitalizarea societăţii cu aproape 600 de milioane de lei (202 milioane de dolari).

    Măsura reîntregirii capitalului social a fost singura opţiune considerată viabilă de administratorii şi acţionarii companiei pentru ameliorarea activului net până la nivelul impus de lege.

    Hotărârea acţionarilor a fost susţinută prin vot, în octombrie 2009, de "Gabriel Resources" Ltd, care deţine 80%, de doi dintre acţionarii mărunţi privaţi, dar nu şi de compania statului "Minvest" Deva, care deţinea 19%.

    Compania Naţională "Minvest Deva", controlată de Ministerul Economiei, a subscris, totuşi, pe 16 decembrie, cu 115 milione de lei - altfel şi-ar fi diminuat participaţia, de la 19%, la doar 0,6 %.

    Numai că, potrivit informaţiilor noastre, acţionarii privaţi au vărsat deja banii, dar compania statului, nu, pentru că nu i-a avut.

    Soluţia agreată de acţionari a fost una neobişnuită: "Minvest" a subscris, dar nu a mai venit şi cu banii, ci cu promisiunea că va compensa cele 115 milioane de lei cu dividendele pe anii următori.

    Adică, din lipsă de bani, compania statului a venit cu o promisiune.

    Daniel Andronache, directorul general al companiei "Minvest" Deva, a confirmat, pentru ziarul BURSA, că societatea de stat a subscris la majorarea de capital ca să-şi menţină cota de 19%, dar nu a venit direct cu banii. Domnia sa ne-a declarat că măsura majorării a fost soluţia găsită pentru respectarea legii societăţilor comerciale, ca să poată fi acoperite pierderile din anii anteriori, precizând totodată: "Acţionarul majoritar (n.r. - "Gabriel Resources") a vărsat deja banii, iar pentru "Minvest" s-a acceptat soluţia compensării vărsămintelor cu dividendele pe anii următori".

    Modalitatea în care a fost realizată majorarea de capital la "Roşia Montană Gold Corporation" a fost confirmată şi de unul dintre avocaţii companiei RMCG, care susţine însă că operaţiunea a fost perfect legală, dar nu a dorit să fie citat oficial.

    Jurişti independenţi de subiect, consultaţi de ziarul BURSA, susţin însă că măsura agreată este neobişnuită (cel puţin!), pentru că nimeni nu-ţi poate garanta că vei şi încasa dividendele, chiar în cazul normal că societatea va obţine profit.

    Asta pentru că distribuirea dividendelor trebuie aprobată în AGA, unde dreptul de decizie revine acţionarilor.

    Or, intr-un scenariu perfect plauzibil din punct de vedere juridic, acţionarul majoritar, Gabriel Resources Ltd, de la înălţimea celor 80%, poate decide, de unul singur, distribuirea dividendelor sau, dimpotrivă, o poate bloca.

    Cu alte cuvinte, statul acceptă ris-cul să se trezească, la un anumit moment, că trebuie să-şi reducă participaţia la aproape 0,6%, din cauză că nu a vărsat banii aferenţi majorării de capital.

    Unul dintre avocaţii consultaţi de noi este şi mai tranşant: "Până când "Minvest" îşi va respecta obligaţia să verse banii în capitalul social, cum au făcut ceilalţi acţionari, în mod normal, compania statului va avea drept de vot şi de dividende doar pentru cele 0,6 procente din companie, adică atât cât ar deţine efectiv în companie".

    Ceea ce ar îngreuna şi mai mult tentativa statului să-şi menţină ponderea de 19%, căci ar încasa dividende pentru 0,6% ca să salveze o participaţie de douăzeci de ori mai mare.

    Practic, statul devine şi mai interesat ca acest proiect să devină operaţional şi profitabil cât mai repede, ca să poată spera la dividendele cu care apoi să-şi plătească participaţia în proiect.

    Or, compania "Roşia Montană" poate deveni profitabilă doar dacă va începe exploatarea zăcămintelor.

    Iar exploatarea depinde chiar de acordul Guvernului...

    Pare că Guvernul a devenit captiv în afacerea aurului de la Roşia Montană.

    Să fie acesta motivul pentru care Guvernul a inclus, în decembrie, proiectul exploatării zăcămintelor printre priorităţi, făcându-i loc în programul de guvernare, chiar în acelaşi timp în care se desfăşura operaţiunea de majorare de capital la Roşia Montană?

    Statul român îşi va pierde participaţia de 19,3% în proiectul Roşia Montană, este de părere Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.

    Un scenariu avansat de Eugen David este că, dacă autorităţile române dau undă verde proiectului, atunci acţionarii vor dispune o majorare de capital: "În acel moment, statul nu va veni cu bani, moment în care participaţia i se va diminua considerabil şi va tinde către zero".

    Acest scenariu al domniei sale se apropie de ceea ce se întâmplă în prezent.

    Preşedintele Traian Basescu a declarat: "Nu o să intru nici în demagogia de a pune problema < nu, nu se poate exploata >, pentru că 80% din români spun să nu exploatăm, şi n-o să intru nici în capcana de a spune < sunt şase sute de tone de aur, două mii de tone de argint, este criză, hai să le exploatăm! >. Deci, aştept o opţiune făcută de oameni de ştiinţă".

    Un raport tehnic al Gabriel Resources din mai 2009 estimează că minereurile de la Roşia Montană constau în 224 de tone de aur şi 822 de tone de argint.

    De-a lungul timpului, mai multe organizaţii ecologiste şi istorici s-au opus proiectului, invocând faptul că extragerea aurului prin tehnologia cu cianură poate distruge ireversibil mediul şi fauna din zonă, iar iniţiativa condamnă la distrugere vestigii istorice.

    Academia Română s-a declarat împotriva proiectului, iar UNESCO a reclamat faptul că ruinele cetăţii romane Alburnus Maior riscă să fie distruse.

    Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, atestată documentar de aproximativ 1870 de ani, pe al cărei teritoriu se află, în afară de gospodării, un centru istoric, un muzeu al mineritului unicat prin piesele sale, case memoriale, o rezervaţie arheologică.

    Dar şi mult aur.

    Viviani Mirică

    Statul a mai fost diluat o dată

    Puţini îşi mai amintesc astăzi că participaţia statului în proiectul Roşia Montană a mai fost diluată odată, chiar la începuturile afacerii.

    Minvest şi Gabriel Resources înfiinţaseră deja, în 1997, compania Euro Gold Resources SA, la Deva. Compania Euro Gold îşi mută sediul, 1999, de la Deva, la Roşia Montană, şi îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation SA, cu acţionari semnificativi: "Gabriel Resources" Ltd., cu 65%, şi "Minvest" SA, cu 33,8%.

    Participaţia regiei de stat este diluată de la 33,8%, la doar 19,3%, la sfârşitul anului 1999, tot printr-o majorare de capital.

    Licenţa de exploatare a minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană a fost acordată, în 1998, prin încredinţare directă, Companiei Naţionale Minvest Deva, de către Guvernul Radu Vasile (fiind contrasemnată de Mihai Ianăş, preşedinte al ANRM, de Radu Berceanu, ca ministru al industriei, şi de Decebal Traian Remeş, ministrul finanţelor). Ulterior, Ministerul Industriei şi ANRM aprobă tranferul licenţei de la Minvest Deva, la Roşia Montană Gold Corporation.

    Cum s-a ajuns la majorare

    Legea societăţilor comerciale impune companiilor să păstreze un activ net (definit ca active totale minus datorii totale) cel puţin egal cu jumătate din capitalul social.

    În caz contrar, Consiliul de administraţie este obligat să ceară convocarea, de îndată, a AGA ca să decidă dacă societatea trebuie dizolvată sau nu.

    Consiliul de administraţie al companiei RMGC a constatat situaţia deteriorată a activului net în octombrie 2008 şi a convocat AGA în decembrie 2008, la care a prezentat situaţia patrimonială a societăţii din care reieşea deteriorarea activului net sub limita legală. Acţionarii au decis atunci continuarea activităţii, iar nu dizolvarea societăţii şi i-a împuternicit pe administratori să analizeze opţiunile pentru remedierea situaţiei, până la expirarea exerciţiului financiar din anul următor 2009, cum prevede legea.

    Compania din Roşia Montană a raportat pierderi în valoare de 226 milioane de lei pe anul 2008, o valoare a capitalurilor negativă de 254 milioane de lei. Datoriile totale ale RMGC au fost, la finalul anului 2008, în valoare de aproape 1,14 miliarde de lei, la o valoare a activelor de 935 de milioane de lei. Pierderile raportate de companie sunt cauzate în special de investiţiile realizate în ultimii ani, în care însă societatea nu a putut realiza venituri din cauza blocării proiectului de exploatare.

    Administratorii companiei au analizat opţiunile până în septembrie 2009, când, în AGA, au prezentat acţionarilor majorarea capitalului social prin aport în numerar drept unică opţiune viabilă de salvare a companiei de la dizolvare.

    Legea spune că dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui redus sau reîntregit înainte să se facă vreo repartizare sau distribuire de profit.

    Reducerea capitalului, astfel încât să îmbunătăţească activul net peste limita legală, ar fi împins societatea într-o altă problemă: capitalul social ar fi fost redus sub limita legală de 25.000 euro prevăzută de lege în cazul societăţilor pe acţiuni.

    Astfel că administratorii au optat pentru reîntregirea capitalului.

    Unii avocaţi subliniaza că legea societăţilor comerciale face distincţie între operaţiunea de reîntregire a capitalului şi cea de majorare de capital - în cazul reîntregirii, nu se emit noi acţiuni, ca în cazul majorării.

    Dar opiniile juridice sunt împărţite în acest caz, ceea ce arată că legea nu este limpede în problemă.

    Cert este că acţionarii companiei au aprobat , în data de 16 octombrie 2009, reîntregirea capitalului social cu suma de 597 de lei (respectiv 202 milioane de dolari), dar prin majorare de capital, adică prin emisiunea de noi acţiuni.

    Opinia Cititorului ( 6 )

    1. pai ce mai ramane de spus? deci de la o treime din proiect, care si asa era putin ramanem, doar cu 0,0000 la suta. bun asa...la Petrom, se pregateste si acolo o majorarea asa ca statul o sa ramana probabil cu 0 la suta si acolo

      suntem cel mai tolerant popor cu investitiile straine, noi venim cu resursele, ei pleaca cu banii.... 

      1. Nu prea are temei ce spune domnul de la Alburus. E ceva ce crede el ca se va face, dar nu a fost declarata nici o intentie in aceasta directie. Se poate scrie un articol bazat pe scenarii?

        Domnul de la Alburus este un ametit care avanseaza ca scenariu ceva ce s-a petrecut,deja - anume,anuntul alambicatei majorari de capital pentru reintregirea capitalului social,la care statul a subscris fara sa verse banii.

      Doamne, îți vine să dai cu ei de pămînt; cum este posibil să stea nepăsători ( cei de la guvern ) la o situație așa de gravă și să nu-i intereseze faptul că s-ar putea să piardă totul , în favoarea străinilor?

      S-au opus juriști , oameni de știință, Academia Română, iar ei n-au luat în considerare aceste opinii; oare ce trebuiie să mai facem noi oamenii de rînd, ca să înțeleagă acest guvern iresponsabil, laș, neprofesionist și trădător, ca să înțeleagă odată că avuțiile unei țări nu de vînd?

      N-am mai rămas cu nimic, totul s-a văndut în țara asta . Atît voi spune; va cădea durerea și blestemul poporului ca o ghilotină pe grumazul tuturor celor care și-au bătut joc de această țară , în ultimii 20 de ani și va suferi și a 7-a spiță a neamului lor. DOINA 

      1. Nici macar nu vinde. Da de gratis. Poti sa vinzi 100 de lei pe un leu?!

      Doresc actualului guvern,precum, si acelora care iau deciziile din "umbra " soarta lui Ceasusescu si

      Cine-au îndragit strainii 

      Mânca-i-ar inima cânii, 

      Mânca-i-ar casa pustia 

      Si neamul nemernicia... 

      ...Indragi-i-ar ciorile

      Si spânzuratorile!  

    Comanda carte
    fngcimm.ro
    danescu.ro
    raobooks.com
    boromir.ro
    Mozart
    Schlumberger
    chocoland.ro
    arsc.ro
    domeniileostrov.ro
    leonidas-universitate.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    20 Dec. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9764
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
    Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    erfi.ro
    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    petreceriperfecte.ro
    novaplus.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb