Creşterea fiscalizării microîntreprinderilor - care reprezintă 89% din companiile active în România - va determina în primul rând o majorare a preţurilor finale şi o susţinere a presiunilor inflaţioniste. Implicit, această dinamică va menţine presiunile asupra scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi persistenţa dobânzilor ridicate aferente creditelor ipotecare, ambele cu un impact evident asupra scăderii numărului şi valorii totale a tranzacţiilor imobiliare, susţine Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
Potrivit sursei citate, majorarea TVA şi a taxei de 5% aferente tranzacţiilor imobiliare nu face aşadar decât să crească aceste presiuni şi să aibă un impact direct negativ asupra încasărilor la bugetul public.
"Noi ne-am uitat împreună cu analişti economici specializaţi pe fiscalitate la tot acest context, iar din analiza noastră, ca urmare a măsurilor fiscale propuse, volumul afacerilor companiilor din construcţii şi dezvoltare/tranzacţii imobiliare va scădea cu valori între 10-12%, ceea ce va duce la o scădere a veniturilor la bugetul public de aproximativ 7miliarde de lei anual.Nu credem, aşadar, că aceste măsuri sunt oportune, mai ales dacă privim restrospectiv la potenţialul pe care sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare îl are în economie, spune reprezentantul One United Properties.
Context social si economic
- sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare a fost cel mai mare şi activ angajator din România între anii 2019-2022, perioadă grav afectată de pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina. Numărul locurilor de muncă din cele doua sectoare a crescut cu 25% doar în ultimii 4 ani, de la 382.967 (2019) până la 478.769 (2022), avansul fiind de 95.802 locuri de munca. În lipsa acestei creşteri, dinamica locurilor de muncăîn sectorul privat din România ar fi fost de -31.645.
- impactul fiscal anual al locurilor de muncă nou create este de cca. 1,7 mld lei / an, calculate prin diferenţa dintre salariul mediu brut (5.899 lei, conform INS, comunicat presă mai2023) şi salariul net (4.437 lei, conform INS, mai2023) x 12 luni x 95.802.
- în această perioadă, constribuţia la PIB a sectorului de construcţii şi tranzacţii imobiliare a crescut de la 13% (2018) până la vârful de 14,5% (2020). În contextul blocajului administrativ din Bucureşti (care avea la momentul de vârf o contribuţie de 34% în sector la nivel naţional) şi pe fondul creşterii dobânzilor aferente creditelor ipotecare din cauza inflaţiei maxime din ultimul deceniu, aportul construcţiilor la formarea PIB a scăzut de la 14,5% (2020) până la 13% (2022). Astfel, dacă aceste noi măsuri vor intra în vigoare, vom asista la o presiune în plus nu numai pe sectorul în sine şi pe consumatorul final, ci şi la o scădere a sumelor direcţionate către bugetul public.
De exemplu, pentru o scadere cu -5% a cifrei de afaceri înregistrate de companiile din construcţii şi tranzacţii imobiliare (cauzată de scăderea numărului şi valorii tranzacţiilor imobiliare), veniturile încasate la bugetul public se vor reduce cu 2,77 mld lei.În opinia mea, ca urmare a măsurilor fiscale propuse, volumul afacerilor companiilor din construcţii şi dezvoltare/tranzacţii imobiliare va scădea între 10-12%, ceea ce va avea un impact bugetar (scădere a veniturilor) de aproximativ 7miliarde lei anual, mai spune Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2023, 17:35)
nu are nici o importanta, Raiffeisen iti ridica/coboara pretul dupa cum te intelegi cu el. Nu ai nici o grija, nu conteaza nici un pret al imobilelor, se pot prabusi, daca ai un prieten ca Raiffeisen actiunea va zburda prin nori, iar daca e prea porceasca treaba, scoate complet bid-ul ca sa nu mai existe cui sa vinzi, Raiffeisen te ajuta la greu.....
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.08.2023, 09:32)
..... Raiffeisen, o banca pentru Securitatea dumneavoastra!