• Guvernul a solicitat CEDO extinderea termenului de elaborare a legii proprietăţii confiscate
• Foştii proprietari: Nu suntem de acord cu amânarea
Organizaţiile neguvernamentale consideră că proiectul de lege iniţiat de către Guvern privind acordarea de despăgubiri cetăţenilor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv este unul care produce inegalităţi profunde şi lezează drepturi prevăzute în Constituţia României, se arată într-un comunicat de presă trans-mis, ieri, de Asociaţia Pro Democraţia, în numele a nouă ONG-uri.
De altfel, Guvernul a fost nevoit să solicite Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) prelungirea termenului de elaborare a noii legi privind proprietăţile naţionalizate, după ce proiectul prezentat, care prevedea limitarea la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat şi eliminarea posibilităţii restituirii în natură, s-a confruntat cu un val de nemulţumiri din partea Asociaţiilor de foşti proprietari şi din partea juriştilor, care au susţinut că actul este discriminatoriu.
CEDO a impus României să eficientizeze procesul de despăgubire până la 12 iulie.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, ieri: "A fost declanşată procedura de solicitare pentru prelungire (n.r. a termenului impus de CEDO), vom vedea în săptămânile următoare răspunsul CEDO".
El a arătat că Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe solicită un punct de vedere ale CEDO în legătură cu posibilitatea prelungirii, prin derogare, a acestui termen.
• ONG-urile: Dificultăţile financiare invocate de către Ministerul Finanţelor Publice nu justifică producerea unor norme care încalcă drepturile şi libertăţile civice
ONG-urile susţin că România este una dintre puţinele ţări din fostul spaţiu comunist care nu a reuşit să producă o legislaţie coerentă şi un sistem de restituire a proprietăţii just pentru cei deposedaţi de bunuri, iar promulgarea unei legi precum cea propusă riscă să evidenţieze în continuare aceste sincope grave.
ONG-urile precizează: "Din punct de vedere moral, proiectul legislativ încalcă chiar principiile pe care le evocă în articolul 2, şi anume predictibilitatea, echitatea, transparenţa şi cel al eşalonării şi stabileşte norme de inegalitate între persoanele îndreptăţite să recupereze proprietatea confiscată în mod abuziv. Din punct de vedere legal, susţinem că proiectul încalcă prevederile constituţionale, în speţă cele prevăzute în articolul 44, referitor la garantarea de către stat a dreptului la proprietatea privată şi în articolul 16, care reglementează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.
Considerăm că iniţiativa Guvernului de a modifica mecanismele de despăgubire, prin eliminarea res-tituirii în natură sau prin compensarea la valoarea integrală şi reducerea la un plafon de 15% este injus-tă şi creează profunde inegalităţi dacă ne raportăm la bunurile recuperate deja de proprietari în ultimii 20 de ani".
Totodată, organizaţiile spun că dificultăţile financiare invocate de către Ministerul Finanţelor Publice nu justifică producerea unor norme care încalcă drepturile şi libertăţile civice: "De asemenea, comparaţiile cu situaţiile din statele vecine nu pot fi introduse ca argument atât timp cât în ţări precum Germania, Cehoslovacia sau Ungaria s-au aplicat principii unitare, fie că a fost vorba de retrocedări prin compensări (chiar dacă au fost sume plafonate), fie în natură".
Astfel, cele nouă organizaţii (Alianţa Civică, Activewatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, CENTRAS - Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru participare publică, Miliţia Spirituală şi Salvaţi Dunărea şi Delta) solicită Guvernului să acţioneze atât pe plan legislativ, cât şi pe cel adminis-trativ: "În primul rând evidenţiem faptul că una dintre priorităţile absolute este soluţionarea problemei privind managementul defectuos din instituţiile responsabile cu aplicarea legislaţiei relevante, rezolvarea problemelor de integritate şi iniţierea unor acţiuni solide de eliminare a corupţiei din instituţiile locale, dar mai ales din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, al cărui vicepreşedinte a fost reţinut în 2011 pentru fa-vorizarea unor potenţiali beneficiari şi soluţionarea cazurilor ajunse în justiţie care trenează în mod inacceptabil.
Din punct de vedere legislativ, solicităm identificarea unor măsuri în acelaşi timp nediscriminatorii şi viabile din punct de vedere economic şi social. Susţinem necesitatea stabilirii unei mecanism pentru des-păgubiri echitabil, unitar şi realist, care să nu încalce cerinţele CEDO, cele constituţionale sau cele morale".
• Foştii proprietari: Nu este nevoie de prelungirea termenului CEDO
Asociaţiile de foşti proprietari nu sunt de acord cu prelungirea termenului impus de CEDO pentru o nouă lege a restituirii, susţinând că nu este necesară. "Am solicitat să fim consultaţi pentru elaborarea unei noi legi, care poate fi gata până la 30 iunie, înainte de expirarea termenului CEDO", ne-a declarat Adrian Iuraşcu, reprezentant al partidului Forţa Civică şi al asociaţiilor de proprietari. Domnia sa a adăugat: "Nu putem lăsa această problemă spre rezolvare noului guvern. Ştim că PSD este anti-pro-prietate şi ar însemna că ne luăm adio".
Potrivit lui Adrian Iuranşcu, nu este nevoie de bani de la buget, res-tituirea putând fi făcută în natură şi în echivalent valoric.
Domnul Iuraşcu a mai sugerat impozitarea celor care au cesionat drepturi de proprietate şi care nu erau proprietari de drept.
Adrian Iuraşcu ne-a mai spus: "Am cerut premierului o întâlnire de urgenţă pentru că noi considerăm că a fost şi este dezinformat. Solicităm destituirea preşedintelui ANRP pentru propunerea de lege pe care a făcut-o şi pentru că nu a cerut anchetarea marilor dosare de restituire, pe care i le-am semnalat".
Reprezentantul foştilor proprietari a mai spus că neretragerea proiectului lege privind retrocedările ar însemna sute de mii de procese la CEDO.
Guvernul a anunţat că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.