ONU: Criza climatică reprezintă o barieră majoră în calea combaterii foametei

Apelurile lansate de marile organisme internaţionale în legătură cu protecţia mediului şi combaterea poluării sunt tot mai dese. Fiecare fracţiune de grad şi fiecare tonă de dioxid de carbon (CO2) contează în limitarea încălzirii globale, susţine ONU. Organizaţiaarată că această criză climatică reprezintă o barieră majoră în calea combaterii foametei, a sărăciei, a bolilor şi a extinderii accesului la serviciile de bază. Potrivit unui raport realizat în colaborare de mai multe agenţii specializate, coordonate de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), emisiile de CO2 - o consecinţă a arderii combustibililor fosili - au crescut cu 1% la nivel mondial în 2022 faţă de 2021. Acest lucru este cauzat în principal de creşterea consumului de petrol şi de redresarea transportului aerian. Estimările preliminare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 indică o nouă creştere interanuală de 0,3%. Ştiinţa a determinat că, pentru a menţine încălzirea sub 2 grade Celsius (de preferinţă, limitând-o la 1,5 grade), emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu cel puţin 30 % până în 2030. Realitatea intră în conflict cu această intenţie şi, conform tendinţelor actuale, se preconizează că încălzirea planetei va ajunge la 2,8 grade Celsius până la sfârşitul secolului, dacă "emisiile nu vor fi reduse imediat şi cu o amploare fără precedent", se arată în raport. Experţii au măsurat impactul crizei climatice asupra aşa-numitelor "Obiective de Dezvoltare ale Mileniului", pe care toate ţările lumii s-au angajat să le atingă până în 2030.Printre acestea se numără eliminarea foametei, accesul la apă curată şi la instalaţii sanitare de bază, precum şi o reducere semnificativă a sărăciei, însă, a"a cum merg lucrurile, doar 15% din aceste obiective vor fi îndeplinite. Conform previziunilor din raport, aproximativ 670 de milioane de persoane ar putea suferi de foame până în 2030, în parte din cauza creşterii numărului de fenomene meteorologice extreme care afectează producţia de alimente. Pentru a limita pagubele, raportul propune investiţii în ştiinţă şi în servicii meteorologice, climatice şi hidrologice pe toate componentele procesului agroalimentar, ceea ce le-ar permite fermierilor să ia decizii înţelepte cu privire la culturi, plantare şi însămânţare. Avertizările timpurii sunt esenţiale în această realitate şi, dacă vor fi puse în aplicare până în 2027, vor salva multe vieţi (oamenii se pregătesc şi reduc impactul potenţialelor dezastre) şi mijloacele de trai ale unor populaţii întregi. Cu toate acestea, jumătate dintre ţări fie nu dispun de un astfel de sistem, fie au carenţe grave.

Apa va fi una dintre cele mai valoroase resurse în următoarele decenii, deoarece această resursă va fi supusă la presiuni (schimbări în ceea ce priveşte precipitaţiile, ratele de evaporare şi stocarea apei), dar peste 60% dintre ţări au o capacitate de monitorizare hidrologică slabă, potrivit raportului. Având în vedere acest lucru, raportul subliniază că progresele tehnologice, cum ar fi dronele, inteligenţa artificială şi tehnologia spaţială, pot ajuta la luarea unor măsuri de gestionare a apei bazate pe date.

Poluarea şi exploatarea resurselor naturale de către umanitate continuă să împingă Pământul dincolo de capacităţile sale de rezilienţă: şase praguri ecologice sunt în prezent depăşite, iar alte două sunt pe punctul de a fi depăşite, se arată în actualizarea publicată miercuri a unui studiu de referinţă asupra conceptului celor nouă "limite planetare", transmite AFP. Schimbările climatice, defrişările, pierderea biodiversităţii, cantitatea de substanţe chimice sintetice (inclusiv materiale plastice), deficitul de apă dulce şi echilibrul ciclului azotului sunt cele şase limite care au fost în mare măsură depăşite, conform studiului realizat de o echipă internaţională formată din 29 de oameni de ştiinţă. Alte două - acidificarea oceanelor şi concentraţia de particule fine poluante prezente în atmosferă - sunt aproape de pragurile de alertă. Doar starea stratului de ozon se situează mai jos, cu o marjă bună. Aceste "limite planetare", corespunzătoare unor praguri ce nu trebuie depăşite în cadrul a nouă domenii astfel încât ecosistemele să poată evolua într-o "zonă de funcţionare sigură" pentru a păstra locuibil Pământul, au fost definite în 2009 de Centrul de Rezilienţă din Stockholm. Dezbătută încă de la crearea sa, această noţiune a "limitelor planetare" a devenit treptat o referinţă în ştiinţa sistemului Pământului, fiind menţionată în rapoartele Grupului interguvernamental de experţi asupra evoluţiei climei (GIEC) al ONU, iar influenţa sa s-a extins în lumea politicii şi în economie. În 2019, doar încălzirea globală, rata de dispariţie a speciilor şi ciclul azotului au depăşit aceste praguri. "Prin limitele planetare, identificăm procesele importante care menţin Pământul în condiţiile de viaţă care au prevalat în ultimii 10.000 de ani, în timp ce umanitatea şi civilizaţia s-au dezvoltat", a explicat autoarea principală a studiului, Katherine Richardson, profesoară la Globe Institute din Copenhaga. Studiul publicat săptămâna trecută reprezintă a doua actualizare majoră, după cea din 2015. "Încă ne mişcăm în direcţia greşită (...) şi nimic nu indică faptul că vreuna dintre aceste limite - cu excepţia stratului de ozon, care se restabileşte lent după interzicerea clorofluorocarburilor - începe să evolueze în direcţia bună", a declarat Johan Rockstrom, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK). "Acest lucru înseamnă că ne pierdem capacitatea de rezistenţă şi punem în pericol stabilitatea sistemului Pământului", a adăugat cocreatorul acestui concept. În ceea ce priveşte biodiversitatea, limita acceptabilă ar fi o rată de dispariţie a speciilor de zece ori mai mare decât rata medie din ultimii 10 milioane de ani. Însă, în vremurile noastre, extincţiile se petrec de cel puţin o sută de ori mai rapid, respectiv de zece ori mai mult în raport cu pragul recomandat. În ceea ce priveşte schimbările climatice, limita adoptată este aceea a concentraţiei de CO2 din atmosferă. Aceasta s-a menţinut foarte aproape de 280 de părţi pe milion (ppm) timp de cel puţin 10.000 de ani înainte de revoluţia industrială. Însă, în 2022, a atins 417 ppm, mult peste o limită de siguranţă definită de studiu la 350 ppm.

Mii şi mii de compuşi chimici artificiali - microplastice, pesticide, deşeuri nucleare sau medicamente care poluează mediul înconjurător - au fost cuantificaţi pentru prima dată. Iar limita este şi aici în mare măsură depăşită.

Studiul evidenţiază, printre cele mai importante concluzii ale sale, că diferite depăşiri ale limitelor se amplifică reciproc, cu o legătură esenţială între creşterea concentraţiei de CO2 şi deteriorarea biosferei. "După schimbările climatice, integritatea biosferei reprezintă al doilea pilon al planetei noastre", a declarat Wolfgang Lucht, responsabil de analiza sistemelor Pământului în cadrul PIK. "În prezent o destabilizăm luând prea mult din biomasă, distrugând prea mult din habitat şi defrişând prea mult", a adăugat el. Însă, în cazul unor domenii, situaţia poate reveni sub pragurile de alertă, încurajează studiul.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. Pentru combaterea foametei
(mesaj trimis de Anonim în data de 18.09.2023, 08:52)
Pentru combaterea foametei trebuie confiscate profiturile corporațiilor și averile marilor bogătani;ai planetei !!!
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 10:15)
  SI apoi ce? pt ca banul nemuncit se termina rapid
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 09:44)
Criza climatica oare nu este amplificata de redeschiderea minelor de carbune/ lignit cu centralele aferenta în Germania și Polonia, de tancherele "bombe ecologice" cu care se aduce gaz lichefiat "ieftin" din USA nici sa nu mai vorbim, iar războiul este foarte "ECHO"
3. Albinele sunt omorate prin otrava folosita in agri
(mesaj trimis de Cri în data de 18.09.2023, 10:17)
Una din cauzele problemelor plantelor
4. Vrăjeală de doi bani
(mesaj trimis de Neamțul53 în data de 18.09.2023, 10:27)
Capitalismul actual corporatist produce foamete și mizerie socială,inechitate socială exploatarea omului de către om, exploatarea brutală a resurselor naturale, capitalismul cauzează încălzirea globală și odată cu robotizarea, capitalismul va produce mișcări sociale și războaie nemaivăzute fiindcă șomajul va exploda, cauza mizeriei în lume este sistemul capitalist care aparține în groapa de gunoi al istoriei
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 10:31)
  Iar salvarea este sistemul socialist/comunist cu 120 de milioane de crime la nivel mondial, cu transformarea planetei în pușcărie socialista. Exploatarea omului de către stat ar fi soluția. Asa este?
  Arata-mi oameni determinati, pregătiți și cu ambiție care rămân în mizerie în capitalism. Eu nu cunosc.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 10:40)
  numai puturisii. "Mana celui harnic va domni peste cel lenes" Proverbe 12.24
  4.3.  Tot ce se spunea (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Anonim în data de 18.09.2023, 11:15)
  Tot ce se spunea pe timpul lu Ceaușescu despre imperialism se verifică "la virgulă", nu e nicio conspirație, abuzurile bogătanilor și corporațiilor asupra omului simplu sunt la vedere și promovate activ de presă ca lucruri normale.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 11:20)
  TU DU-te in coreea de nord sa fii abuzxat de comunisti. ai grija ca e doar bilet dus. afara nu vei mai putea pleca. mergeti ca a raiul pe pamant
  4.5.  Ești pe lângă subiect (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de Neamțul53 în data de 18.09.2023, 16:10)
  Sistemul comunist era un sistem politic,acolo erau două blocuri politico ideologice dar esența și acolo era lupta pentru resurse, acum în situația actuală vorbim de schimbarea sistemului economico social dintr un sistem inuman in care 5 la sută din populația planetei deține resursele și banii iar ceilalți 95 la sută de fraieri lucrează pentru ăștia 5 la sută ca să supravietuiasca sau măcar să trăiască cat de cât decent,acest sistem economic social diabolic de azi trebuie schimbat cu unul corect in care resursele și PIB ul vor fi împărțite corect între membrii societății,nu intru în detalii dar foarte mulți analiști profesori de renume fundații și politicieni dau seama de acest adevăr brutal,deci lasă vrăjeala cu comunismul, comunismul nu mai este ,plus in 25 de ani șomajul va fi cel puțin 30 la sută, oamenii vor deveni inutili, roboții vor face treaba,cine va profita de acești roboți,prostimea?nu prea cred
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2023, 19:23)
Peste tot unde e foamete e si muilta coruptie. cele 2 merg mana in mana. fiindca normal orice tara ar trebui sa fie in stare sa dea de mancare la oameni. dar guvernele corupte capuseaza tot. inclusiv pe comunisti ii consider corupti. ei stateau in casa poporului si mancau cviar cu lingura, pe cand poporul se batea pe niste adidasi de porc si gheare de pui. odata pe an aruncau la copii o punga cu dulciuri comuniste ce nu se puteau manca, si o portocala.
in africa dc e foamete, sau america de sud, din cauza coruptiei si hotiei "oficialitatilor" e asa. venezuela, una din cele mai sarace si corupte tari din lume, sta pe cea mai mare rezerva mondiala de petrol. si oamenii mor de foame. aceeasi rezerva de petrol, chiar mai mica e in arabia saudita si e paradis acolo, doar ca au alti lideri.